Probleme în preajma examenelor naționale

Manualele alternative – duelul savanților, paguba elevilor

în preajma examenelor naționale, „Ziarul de Bacău” a căutat un răspuns la întrebarea „încurajează manualele alternative de limba și literatura română o pregătire diferențiată a elevilor din învățămîntul liceal?”. Unii profesorii băcăuani spun că acestea sînt construite aiuritor, pentru că nu respectă criteriul cronologic și uneori nici programa școlară, fiind mai curînd rezultatul unei competiții între diferiți autori. Alte cadre didactice cred că nu manualele sînt problema, ci ultimele generații de elevi, care manifestă un dezinteres total față de școală, în general, și de literatură, în special.

Diferențe între programa școlară și conținutul manualelor

De la rolul important pe care îl avea în urmă cu mai bine de zece ani manualul, acum s-a ajuns ca profesorii aproape să nu mai țină cont de el și să se orienteze, în pregătirea elevului, exclusiv după programa școlară. „Noi avem în vedere programa de bacalaureat. Acum s-au publicat și subiectele pe internet, așa că acestea sînt mai curînd reperele. Manualele sînt eterogene, aici e păcatul lor. Autorii n-au fost foarte atenți la programă. Ar trebui să fie mai riguroși în stabilirea conținutului. în clasa a XII-a, de exemplu, se face studiul aprofundat al literaturii. Felul în care sînt tratate temele în anumite manuale depășește posibilitățile unui elev mediu. Altele sînt facile și nu au partea de interpretare, merg mai mult pe problematizare. în plus, nu există coerență în trecerea de la un ciclu la altul. Manualele vechi îl duceau de mînă pe elev”, a declarat Gruie Piticar, profesor al Colegiului Național „Ferdinand I”. Acesta consideră că, în prezent, „elevul ar fi pierdut”, dacă profesorul nu ar funcționa ca „mediator” între manual și programa școlară. Gruie Piticar este de părere că actuala programă pentru orele de limba și literatura română, cu condensarea materiei de liceu în clasele IX – X și reluarea, pentru aprofundare, în ciclul XI – XII, n-a fost cea mai fericită alegere a vechiului Minister al Educației și Cercetării: „Nu există timp fizic pentru parcugerea tuturor temelor de literatură în primii doi ani. Materia e foarte densă. Manualele alternative pentru clasa a zecea cuprind toată literatura. Am început cu proza, am trecut prin poezie, încheiem cu teatrul. Cît se cere pentru clasa a X-a se studia în trei ani înainte. Se presupune că în clasele a XI-a și a XII-a reiei și aprofundezi. Dar ce să aprofundezi, dacă n-ai avut timp nici să treci ca lumea prin tot? încercăm, cît putem, să-i ajutăm”.

Competiție între autori

Profesorii intervievați sînt de părere că la un anumit nivel manualele alternative sînt rezultatul unui „duel” între mai mulți autori, întrecere care se duce în detrimentul elevilor. Limba și literatura română pentru clasa a XII-a, de exmplu, se studiază în județul nostru după trei manuale alternative, apărute la editurile: Sigma (coord. Nicolae Manolescu), Humanitas Educațional (Alexandru Crișan, Liviu Papadima, Ioana Pârvulescu) și Corint (coord. Eugen Simion). Trei manuale, trei concepții diferite. Manualul de Limba și literatura română pentru clasa a XII-a al Editurii Humanitas, de exemplu, începe cu ceea ce sfîrșește manualul alternativ al Editurii Sigma. în altă ordine, dacă manualul coordonat de Eugen Simion (Ed. Corint) este mai dens, celelalte două sînt mai „aerisite”. Nici autorii propuși spre studiere nu sînt aceiași. „Aiureala vine de mult mai departe decît de la nivelul ministerului. Autorii intră în competiție. Fiecare vrea să aibă cel mai grozav manual. Am un amic, profesor de Psihologie, care spune că, la această disciplină, unele manuale sînt atît de stufoase, încît nici nu se poate lucra pe ele. Deci problema nu este doar la limba română! Am discutat de multe ori despre asta la consfătuiri, dar noi vorbim, noi auzim”, a rezumat Gruie Piticar. Profesorul băcăuan crede că din toate manualele alternative existente „s-ar putea face unul bun”. Nu aceeași situație este, se pare, la clasele de gimnaziu, unde, după spusele cadrelor didactice băcăuane, există „o mai mare unitate de vederi în problematici și conținut”, pentru că în acest caz se respectă „criteriul accesibilității la nivel de vîrstă”. „Profesorul de gimnaziu nu vrea să epateze, ridicînd nejustificat ștacheta”, a comentat profesorul Colegiului Național „Ferdinand I”.

Nu există programă la clasa a XII-a

O nemulțumire a profesorilor de limba și literatura română care predau la nivel liceal este că Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului nu a făcut cunoscută nici pînă acum programa pentru clasa a XII-a pentru anul școlar 2007 – 2008. „Liceul s-a regîndit, încă de anul trecut, în trepte. în clasele a XI-a și a XII-a trebuie reluată literatura studiată într-a IX-a și a X-a. Pînă în prezent, se cunoaște programa pentru clasa a XI-a, dar nu și pentru a XII-a. E o împietate la adresa limbii române! Nu știm ce gîndire are ministerul și la ce să ne așteptăm. A apărut această reorganizare a claselor și nu ne putem imagina bacalaureatul de anul următor”, a comentat Dan Petrușcă, profesor al Colegiului Național „Gheorghe Vrănceanu”. „Nu știu care vor fi cerințele la anul și nu știu cum să programez pregătirea elevilor. Va fi din nou hei-rup-ismul românesc”, a completat Marin Preda, profesor de limba și literatura română la Colegiul Național „V. Alecsandri”.

Elevii și părinții sînt problema

Marin Preda nu este la fel de înverșunat în a critica manualele alternative, de vreme ce, în opinia sa, acestea sînt doar „pretexte” pentru studiul limbii și literaturii române, „o bază pentru discuție la clasă”. Profesorul Preda spune că adevărata problemă este că s-a schimbat în ultimii ani atitudinea elevilor față de școală. „Poți să le dai mură în gură și nu vor să învețe! âmpărțirea asta între elevi nevinovați și profesori care nu știu să-i pregătească e o gogomănie. Pînă și părinții s-au schimbat! Au devenit obtuzi. Tot ce îi interesează este să nu le punem copiilor lor note mici. A dispărut exigența din școală. Rămîn foarte puțini corigenți. Din ’80 pînă acum, toți elevii din România n-au habar de literatură. Sînt lenești, refuză să citească. Atît știu: un roman – «Moromeții», o piesă de teatru -«Iona» și poate o poezie de Nichita Stănescu”, a declarat Marin Preda. Acesta spune că Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului ar trebui „să se întoarcă la bază”, în conceperea manualelor, la încurajarea opiniei și la stabilirea unor lecturi obligatorii. (Laura HUIBAN)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!