Noua rovignetă scutește de cheltuieli inutile transportatorii

Compania Națională de Autostrăzi ăi Drumuri Naționale din România a anunțat utilizatorii rețelei de drumuri naționale că, în conformitate cu Legea nr. 101/2007, rovigneta se poate achita atît de utilizatorii români, cît și de utilizatorii străini, în perioade de 7 zile, 30 de zile, 6 luni și 12 luni, fapt care conduce la creșterea numărului de rovignete care vor fi eliberate în perioada următoare. În aceste condiții, există posibilitatea ca în perioada imediat următoare să fie eliberate roviniete avînd înscriși anii 2005/2006, aflate în stocul CNADNR, pînă la finalizarea achiziției unui nou contingent de rovignete.
„Menționăm că valabilitatea rovignetei este înscrisă pe documentul care atestă plata (bonul fiscal, chitanța sau factura), document care trebuie păstrat de utilizatori la bordul vehiculului. Lipsa acestuia, chiar și în condițiile în care rovigneta este aplicată pe parbriz, duce, în cazul verificărilor, la anularea valabilității acesteia, precum și la aplicarea sancțiunilor contravenționale de către personalul abilitat pentru efectuarea controlului – se arată într-un comunicat al companiei. În această situație, utilizatorilor depistați în trafic cu rovignete înscrise cu anii 2005/2006 nu li se vor aplica amenzi contravenționale dacă rovignetele se încadrează în perioada de valabilitate înscrisă pe documentul de plată. „Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România roagă utilizatorii rețelei de drumuri naționale să înțeleagă situația de forță majoră care a condus la luarea acestor măsuri și îi asigură că nu vor avea probleme la controalele efectuate în trafic, dacă dețin rovignete care au înscriși anii 2005/2006 a căror valabilitate înscrisă pe documentul care atestă plata nu este depașită” – se mai arată în comunicat.

Albinarii, primii care profită de noua rovignetă

Crescătorii de albine au fost printre primii dintre cei care s-au văzut nevoiți să plătească an de an taxa de drum cot la cot cu oricare alt rutierist român. „Albinarii” bat drumurile țării numai șapte zile pe an, în medie, dar taxa de drum le este percepută pentru tot anul. Profiturile lor, diminuate și pe alte căi, sînt astfel cu atît mai mult dijmuite. „Știm că din fondurile acestea se pot face drumuri mai bune – spunea atunci președintele Asociației crescătorilor de albine din județul Bacău, Gheorghe Mateescu -, dar de ce există discriminare între străini și români, de exemplu? Pentru că străinii plătesc numai pentru cîte zile circulă. în plus, ne pomenim că pentru mai puțin de șapte nopți, pentru că circulăm, de fapt, numai noaptea, plătim ca și firmele mari transportatoare, care au zeci de camioane”. Am făcut demersuri individuale, mitinguri de protest și la județ și la Guvern, dar degeaba”.
Crescătorii de albine au ieșit de două ori în stradă anul trecut. Ei au pichetat întîi Prefectura Bacău, apoi cu alți crescători din țară au protestat și în București. Au pus problema rovignetei de drum și la congresul lor anual, unde au invitat pe mai marii din Guvern. Nici un ecou. „Eu, cu un singur pavilion – a precizat Mateescu -, plătesc 930 de euro pe an. Adică circa 34 de milioane de lei vechi. în schimb, dau mierea la procesatori cu 34 – 35.000 de lei kilogramul. Eu trebuie să dau, deci, 1.000 de kilograme de miere pe an, pentru că circul șapte nopți cu un pavilion pînă la Hanu Conachi, Buciumeni sau mai știu eu unde prin Moldova. Numai în revista «Romania apicolă», din ianuarie 2005 pînă acum, în fiecare număr apar cîte 10 – 15 anunțuri pe lună pentru vînzarea de pavilioane întregi cu stupi, și cu cîte 150 de familii de albine. Vinde lumea pe capete. Este o lovitură dată apiculturii pe viitor. Or, un apicultor pentru a face o afacere, să aibă un venit, trebuie să facă o fermă mare de stupi”. Bogdan Ignat, din Onești, are vreo 90 de stupi, împreună cu un asociat. Are camionetă și pavilion, are și camion. „Rovigneta ne apleacă mult – soune el. Eu, care am camion, îl țin acasă pentru că nu pot plăti atît de mult și aș fi amendat altfel. Pînă la rovignetă, erau într-o pădure de salcîm de trei hectare cel puțin 40 – 50 de pavilioane cu albine. Plus remorci. Anul trecut nu au mai fost acolo decît cel mult patru. Au rămas în pastoral doar 20% dintre crescători”. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!