Consiliile locale se lasă greu convinse să pună mîna pe bani europeni

Suprafața de teren pentru care agricultorii băcăuani pot primi, în acest an, plăți directe pe hectar poate crește substanțial dacă în calcul sînt luate și pășunile din proprietatea publică privată a consiliilor locale. Campania de strîngere a cererilor pentru plățile directe se află la final, termenul limită de depunere a acestora fiind 15 mai, însă Ministerul Agriculturii, prin direcțiile agricole județene, au început o nouă campanie, de această dată de a lămuri autoritățile locale să concesioneze, să arendeze sau să închirieze pășunile pe care le au în proprietate unor administratori eligibili la plățile directe, astfel încît pînă marți, 15 mai, să fie depuse și cererile pentru susținerea financiară care vine atît din partea Uniunii Europene, cît și de la statul român. Această ultimă campanie nu este deloc ușoară, avînd în vedere și gradul redus de informare pe care îl au destui aleși locali, dar și numărul mic al asociațiilor agricole sau societăților care pot deveni eligibile într-o atare situație, cît și „tradiționala” mentalitate a românilor, care se uită cu suspiciune la inițietivele noi și, mai ale, cu ciudă în curtea vecinilor.

Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Bacău (DADR) a trimis, de mai bine de o săptămînă, consiliilor locale din toate localitățile județului un model de contract pe care acestea l-ar putea încheia cu potențialii administratori ai pășunilor comunale. Mai mult, Direcția Agricolă a grupat localitățile pe mai multe zone geografice și a recomandat autorităților locale și asociațiile agricole sau de crescători de animale ori societățile care ar putea prelua rolul de administratori de pășuni în acele zone. „Județul Bacău aproape a încheiat depunerea cererilor așteptate pentru plățile directe – spune Mihai Banu, directorul executiv al DADR Bacău. S-au estimat circa 25.000 și aproape s-a ajuns la acest număr. Dar pe noi ne interesează ca suprafața pentru care se pot primi banii să fie mult mai mare. Bacăul ar trebui să primească asemenea bani pentru 195.000 de hectare. în județul Bacău există, însă, 323.000 de hectare de teren agricol, din care 186.000 arabil, iar diferența pășuni și fînețe, din care mare parte în proprietatea consiliilor locale. Pe acestea le avem în vedere”. Consiliile locale nu sînt, însă persoane juridice de drept privat, deci nu sînt eligibile la plățile directe ca ajutor dat agriculturii. Deci nu pot depune cereri pentru asemenea bani, care nu sînt sume rambursabile. Pentru pășunile în cauză sînt necesari foarte mulți bani pentru ca acestea să redevină ce au fost, adică pășuni la standarde normale. După 1990, aceste suprafețe de teren au fost aproape abandonate, cu unele excepții, și au nevoie de ample lucrări de ameliorare. O parte din bani pot veni și din plățile directe pe suprafața de teren, pentru a nu mai spune că un administrator de pășune din mai multe comune, cu o sumă importantă de bani de aici, ar putea accesa alte fonduri europene, prin proiecte de finanțare în domeniu. Suma totală care ar putea fi obținută, în aceste condiții, în județul Bacău ajunge la circa trei milioane de euro.

La Balcani, 80.000 de euro la cheremul consilierilor

Miahi Banu spune că toate autoritățile locale au fost informate asupra noului proiect, dar numai cîteva consilii locale au trecut la treabă și au și aprobat concesionarea pășunilor în favoare unor asociații sau societăți. Cu două zile în urmă chiar am primit un semnal de alarmă în acest sens din comuna Balcani, de unde primarul Vasile Rață ne informa că proiectul de hotărîre pentru concesionarea pășunilor a fost respins cu șase din cele 15 voturi posibile. Ieri, 11 mai, am și fost în comună, să ne convingem de situație. „Doar un vot ne-a lipsit – am aflat de la primarul comunei – pentru ca hotărîrea să treacă. Un grup de consilieri s-a opus, pe motiv că banii pe care i-am primi ar lua altă destinație, că viitoarea campanie electorală s-ar face, din partea unora dintre noi, tocmai cu acești bani”. Primarul Rață nu s-a lăsat, însă, așa încît tot ieri a convocat o nouă ședință de consiliu local, pentru a relua problema. „Avem 1.100 de hectare de pășune, la acest capitol – a mai spus Vasile Rață. Am putea beneficia, prin intermediul unui administrator de pășune, de nu mai puțin de 80.000 de euro. bani, nu glumă, dar suspiciunile sînt mai tari”.
Oferta pentru a administra pășunea a venit, la Balcani, mai întîi de la societatea Comis, din Solonț. Administratorul acesteia, Viorel Ilaș, a stat de vorbă cu toți consilierii, le-a explicat intenția sa, cam ce poate să facă el cu banii pentru pășunea comunei, dar fără succes. „Avem 1.800 de bovine în comună – a mai spus primarul. Avem 1.215 oi și 433 de capre, dar și 756 de cai. Am putea fertiliza pășunea, cu banii europeni, am putea face drumuri de acces, adăpători, am consolida terenurile și am regulariza torenții. Pe o pășune nu se mai poate intra de un an, fiind mlăștinoasă. Dar unii se opun, iar noi alte surse importante de venit, în comună, nu avem”. Comuna Balcani este și una dintre cele cu cele mai multe vaci din județ.

Opoziția acuză lipsa de informații, dar afișează bune intenții

Pînă la noua ședință de consiliu local am plecat să stau de vorbă cu unii dintre consilierii din „opoziție”. Ca un făcut, aceștia erau tocmai cei din PNL și din PD, față de ceilalți, care erau din partidul primarului, PSD. O fi și asta o cauză – mi-am zis, dar nu am luat-o în tragic și chiar am vrut să aflu cum gîndesc oamenii. Pe Titi Gherman, șeful organizației PNL din Balcani și consilier local, l-am găsit la locul de muncă, Școala din Schitu Frumoasa. Om la locul lui mi s-a părut. într-o pauză școlară schimbăm cîteva vorbe. „Ne trebuie acești bani – spune Titi Gherman. Dar nu știu cum s-a făcut că nu prea am înțeles bine cum va administra o societea din afara comunei bunul nostru, banii noștri. Acum am mai chibzuit, totuți, iar eu cred că voi vota pentru”. Ce să mai spunem? Am înțeles și noi că și omul a înțeles. Chiar în primărie ne întîlnim cu alt PNL-ist, Milu Vornicu. Este comerciant, are o societate, iar despre banii europeni crede că îi sînt necesari comunei ca aerul. „Dar noi nu prea am avut acces la informație – spune Vornicu, ușor iritat. Acești bani ar fi trebuit să ajungă direct la producătorul agricol, la crescătorul de animale. Noi vrem să ne formăm fermierii noștri, nu să apelăm la alții. Să-i ajutăm pe ei să se asocieze, să acceseze banii, nu unii de prin Solonț”. Aș fi vrut să-i mai explic o dată că la Balcani nu sînt asociații agricole sau de acest gen, că tot dinafară trebuie adus cineva, că timpul e scurt și e păcat să se piardă banii care vin gratis. Omul o ține, însă, pe a lui și acuză lipsa de informații, iar eu nu risc să fiu interpretat de partizanat. „Am lăsat lumînarea să ardă pe deget, fără informații” – spune el.

Interesul comun a învins

Cum nimic nu se mai îngrașă în Ajun, am lăsat și eu timpul, atît de scurt, să rezolve problema, să vină ședința de consiliu local, să decidă aleșii sătenilor. Aflu, între timp, chiar de la Mihai Banu, că în județ sînt destule cazuri de acest gen, dar, cu optimism, multe se vor rezolva în următoarele zile. Dau un telefon în altă zonă a județului, la Asociație crescătorilor de capre din Onești, propusă tot pentru rolul de administrator de pășuni, în zona ei. Președintele Asociației, Nicolae Doileț, ne spune și el că are probleme în vreo două-trei comune, dar în alte trei a bătut deja palma cu autoritățile. „Eu le-am propus clar – a spus Nicolae Doileț – ca din consiliul director al noii noastre întreprinderi să facă parte cîte un reprezentant de la fiecare comună, să supravegheze ce facem cu banii. Pentru a nu mai spune că banii europeni sînt urmăriți de Consiliul Europei mai ceva decît infractorii de drept comun. Nu e de glumit!”.
Așa a trecut și după-amiaza de ieri, iar din Consiliul Local Balcani a venit și deznodămîntul problemei: din 14 consilieri prezenți, 12 au votat pentru concesionarea pășunii către societatea din Solonț. Așadar, se poate face cîte ceva și înspre binele obștii. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!