Programului Național pentru Dezvoltare Rurală a fost lansat și în Moldova

Remeș: cu finanțări europene se pot face cei mai cinstiți bani din Economie

Cîteva sute de agricultori, oameni de afaceri din agricultură, reprezentanți ai administrațiilor ruale și ai instituțiilor agricole din toate județele Moldovei au asistat marți, 28 august, la Iași, la prezentarea și analizarea Programului Național pentru Dezvoltare Rurală. Ministerul Agriculturii a organizat, la Iași, penultima Conferință Regională de informare și prezentare a acestui plan, în colaborare cu Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP), filiala Moldova. Conferința a fost susținută de ministrul Agriculturii, Decebal Traian Remeș, împreună cu înalți oficiali ai instituțiilor implicate în derularea fondurilor europene pentru dezvoltare rurală. I-am văzut în prezidiu, alături de ministru, pe secretarul de stat la Ministerul Agriculturii Cornelia Harabagiu, directorul general adjunct pentru implementarea tehnică din APDRP, Ecaterina Roșu, directorul general adjunct pentru plăți și proiecte din APDRP, Dan Gherghelaș, și directorul filialei Iași a acestei agenții, Eugen Țicău. Gazda tuturor, a fost rectorul Universității de Agronomie și Medicină Veterinară din Iași, Gerald Jităreanu.

La întîlnirea cu ministrul Remeș și cu oficialii din APDRP au venit, din județul Bacău, aproape 100 de agricultori, oameni de afaceri, primari de comune, directori ai unor instituții din agricultură și ziariști. I-am descoperit, în Aula Magna a Academiei de Agricultură și Medicină Veterinară, între alții, pe Mihai Banu, directorul executiv al Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Bacău, pe Ștefan Talambă, directorul executiv pentru dezvoltarea rurală la acaestă instituție, pe Ghiță Burlui, director executiv pentru politici agricole al Direcției Agricole, pe Ion Osoloș, primarul din Oituz, Cezar Forcos, primarul din Podu Turcului, și pe Ioan Apostol, edilul comunei Filipești, dar și pe Nicolae Doileț, președintele Asociației Crescătorilor de Capre din Onești, Rodica Ferchiu, administratorul Asociației Valea Asăului din Asău, pomicultori și crecători de animale ș.a. Student la Iași, cu ani în urmă, Traian Remeș le-a evocat celor prezenți anii de trecere de la socialism la capitalism, planurile și programele încercate de atîtea sisteme și guvernări care s-au derulat în ultimii 60 de ani. O istorie întreagă, din care, a spus ministrul Agriculturii, România a ieșit slăbită și croită prost și care acum se găsește în fața unei noi încercări, ca membră a Uniunii Europene.

„Angajați cei mai buni consultanți. Nu va uitați la bani”

Sub aceste auspicii a fost întocmit și Programului Național pentru Dezvoltare Rurală pentru perioada 2007 – 2013. „Avem bani și puteți avea bani – a mai spus ministrul – cu un minim de condiții. Să identificați o nevoie. Dacă e vorba să amintim de comunitățile locale, identificați nevoia satului dumneavoastră, iar dacă ne gîndim la afaceri private, identificați o nevoie a pieței. Altfel, producem pe stocuri”. Urmează ca benefiociarii fondurilor care susțin Programul Național de Dezvoltare să identifice proiectul care să probeze ideea. Pentru care e nevoie de consultanți. „Vă fac sugestia să-i angajați pe cei mai buni în branșă, chiar dacă vă vor părea scumpi – le-a recomandat ministrul potențialilor beneficiari de fonduri destinate agriculturii. Vă vor scuti de multe tensiuni, de întîrzieri și cheltuieli. Nu vă zgîrciți la bani, pentru că scumpul mai mult cheltuiește în final”. Remeș i-a mai îndemnat pe agricultori să calculeze bine de unde vor aduce resurse financire pentru proiectele lor și cu ce costuri. „E nevoie și de un calcul al profitabilității proiectului pe o perioadă ulterioară – a încheiat Decebal Traian Remeș. Dacă sînteți mulțimiți cu profitul, îl puteți pune în practică. Nu fiți superoptimiști, dar nici pesimiști din cale-afară. Ca om pățit, vă fac și la ultima etapă, punerea în practică, recomandarea să derulați investiția după procedeu. Mi-am dat seama că nu e valabilă metoda «Merge și așa». Există riscuri de amînare a plăților și chiar de reziliere a contractelor. Banii sînt nerambursabili. Dar și o astfel de finanțare costă. Nu aveți liberul arbitru asupra investiției o perioadă de timp. Doar apoi sunteți cu adevărat proprietarii ei. Sînt cei mai ieftini bani cinstiți pe care îi puteți face, care nu costă decît inteligență, perseverență, curaj și cinste”.
Cornelia Harabagiu le-a prezentat, apoi, celor de față Programului Național pentru Dezvoltare Rurală pentru perioada 2007 – 2013, iar Ecaterina Roșu a insistat pe unele teme de procedură. Discuțiile au continuat, apoi, libere, iar agricultorii și reprezentanții administrațiilor locale au venit cu întrebări legate de condițiile de finanțare, de termene și condiții de încadrare a proiectelor. Era de neevitat ca și la această întîlnire să se abordeze problema plăților de la stat pentru agricultură și agricultori, pe subvenții și condiții acordate unor grupuri de lucrători. Asupra acestora, însă, vom reveni. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!