Zeița Fortuna și Zeul Bachus au deschis Sărbătoarea recoltei, în Bacău

Petru DONE

Ploua mărunt, cîinește, cînd alaiul de călăreți, calești și care alegorice s-a pus în mișcare, din curtea Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală și a Oficiului Județean de Consultanță Agricolă, sîmbătă, pe la prînz. începea Sărbătoarea Recoltei 2007, a doua ediție după ani de pauză în Bacău. A plouat, ca un făcut, ca și la prima ediție a sărbătorii. Dar toți cei prezenti spuneau că aceasta nu poate fi decît semn de belșug, fie și într-un an secetos excesiv, cum a fost 2007.

în curtea Direcției Agricole, cu umbrele și pelerine de ploaie, pregătirile pentru alai au început de dimineață. Grupuri de tineri îmbrăcați în costume populare, calești și care alegorice erau deja acolo. Dintr-o Dacie Break, un flăcău ținea de căpăstru un bidiviu superb. Avea să tragă caleașca în care au urcat însăși Zeița Fortuna și (cum putea lipsi!) chiar Zeul Bachus – personaje întruchipate de actorii Daniela Vrânceanu și Cristian Todică. âmpodobite cu superbe covoare populare, carele alegorice purtau butoiașe cu vin, coșuri cu fructe și platoruri cu tot ce e mai bun prin gospodăriile băcăuanilor de la țară – caș, urdă și pastramă. Corzi lungi de viță de vie, cu ciorchini albi și negri, atîrnau în toate colțurile, iar pe care au urcat, voioși nevoie mare, fete și băieți. Să mai încălzească atmosfera, o fanfară din Bacioi a și tras cîteva melodii de joc și i-am și văzut pe cîțiva săltînd în ritmul lor.

„Ce e? Ce-i? Ce se întîmplă?”

Agitația a crescut înspre ora plecării, cai frumoși au fost înhămați la trăsuri și care, iar un flăcăiaș cu pălăriuță șmecheră a săltat în șa pe o iapă rubinie. El avea să deschidă alaiul, mîndru nevoie mare. Amfitrionul tuturor, directorul Executiv al Direcției Agricole, Mihai Banu, a dat semnalul de plecare, caii s-au opintit nervoși, girofarurile mașinilor de poliție au sclipit și tot alaiul a pornit spre insula de agrement. Nici nu a ajuns bine, însă, la Banca Națională, că un grup de călăreți jokei, pe superbi cai de curse, în redingotele lor specifice și cu șăpcuțele de jokeu pe cap, au intrat în convoi. Trecătorii s-au oprit din mers, strada s-a umplut de lume, iar flăcăiași și domnișoare, cu panere doldora de fructe, dar și cu căni de lut, pline ochi cu vin nou, au intrat printre oameni. Nimeni nu scăpa fără un pahar de vin, fără un măr, fără ceva de-ale gurii. „Ce e? Ce-i? Ce se întîmplă?” – întrebau unii, curioși nevoie mare. „Ce să fie, Sărbătoarea Recoltei!”.
Pe Centru, spre Policlinica Veche, alaiul a stîrnit și mai multă lume. Pe la ferestre, prin balcoane s-au ițit capuri de curioși, bărbați și femei. Alămurile scoteau din case tot. Zeița trimitea bezele și pupici în stînga și în dreapta, iar Bachus făcea din mînă, princiar, tuturor. Strada mare era toată o forfotă. în coloană, viceprimarul Constantin Scripăț și consilierul județean Silvestru Dogaru, directorii instituțiilor agricole. Numai de la Prefectură, de la Consiliul Județean nimeni. Și cîtă nevoie ar fi avut unii de o baie de mulțime, pe gratis!

Gulaș, pastramă, șunculiță, brînză și palincă din belșug

Cerul s-a mai răzbunat, iar norii s-au mai albit, cînd alaiul a cotit pe strada 9 Mai. Mai veneea cîte o bură scurtă, dar nu mai speria pe nimeni. încet-încet, alaiul a ajuns la Insula de agrement, unde organizatorii au barat drumul cu o panglică tricoloră, pe care viceprimarul și directorul Direcției Agricole au tăiat-o, simbolic, a inaugurare. Sărbătoarea recoltei putea să înceapă. Oaspeții au fost primiți cu pîine și sare, iar alaiul a făcut un scurt tur de insulă, printre standurile amenajate de agricultori și gospodari din 14 comune băcăuane. Mere frumoase, pere, gutui, legume de tot felul, flori de toate speciile și culorile au făcut sîmbătă, din Insula de agrement, un mic paradis. într-un cort, oaspeții s-au delectat cu pastramă, caș dulce și mici dolofănei, dar și cu o țuică extra. Din loc în loc, în standuri, cu primarul comunei în frunte, grupuri de tineri sau mai vîrstnici încingeau hore și prezentau ce aveau mai bun pe la ei pe acasă: bucate alese, unelte tradiționale, animale de rasă. Am zărit, din mulțime, banere cu numele comunelor Sărata, Ghimeș-Făget, Prăjești, Filipești, Oituz și Gioseni. Undeva, sub un cazan de țuică a fost aprins focul, iar în standul de la Ghimeș, într-un ceaun imens clocotea la foc lent celebrul gulaș. Pita uriașă cu cartofi, slana puternic condimentată și afumată, dar și grătarul încins, pe care tocmai ajunsese un porcușor proaspăt tăiat, au adunat puzderie de oameni. Pînă și muzicanții au lăsat alămurile, în fața castroanelor cu gulaș, a paharelor cu palincă și afinată. La o masă lungă l-am văzut și pe Viorel Morărescu, directorul general al Agenției Naționale de Consultanță Agricolă, singurul demnitar de rang înalt ajuns în Bacău pentru această sărbătoare. Tocmai stătu-se de vorbă cu producătorii, din stand în stand, de la legumicultori și pomicultori, pînă la horticultori și meșteri populari, unii veniți chiar din Argeș și din Ialomița. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!