PELERIN ÂN ȚARA SFÂNTĂ

Agroturism la un kibbutz

DORU CIUCESCU

O vizită deplină în Israel nu ocolește kibbutzurile, organizate pe baza marxismului lansat de Mordehei Levy (Karl Heinrich Marx), care au contribuit semnificativ la înmulțirea rapidă a așezărilor evreiești în Palestina interbelică.
Ne îndreptam spre kibbutzul „Așdot Iakov”. Autocarul a lăsat în spate Marea Galileii, continuînd a rula spre sud, urmînd de aproape valea plină de plantații agricole a Iordanului. Ghidul ne-a spus: „Denumirea kibbutzului a fost decisă în anul 1936 de către adunarea generală a primilor emigranți veniți, în special, din țările baltice. Numele «Iakov» a fost atribuit în onoarea lui James Rothchild, care a donat terenul către «Jewish National Fund». în ivrit, «Așdot» înseamnă «cascade»”.
… Am ajuns la o parcare din interiorul kibbutzului, cu aspect de camping cu căsuțe proaspăt văruite aflate într-un parc cu pîlcuri de copaci bine îngrijiți și mult gazon curat pe care se plimbau cîrduri de păuni.
… Vizită oficială în kibbutz. Am ajuns lîngă un castel de apă. L-am auzit pe președintele kibbutzului spunînd: „Prima urgență a fost această construcție, chiar dacă oamenii dormeau în corturi.”
… Ne-am oprit în fața unei vilișoare cu unele pupitre scoase afară, sub un umbrar din pînză de cort: creșa, și școala primară. Un edificiu asemănător adăpostea azilul de bătrîni. în dreptul unui adăpost subteran din beton armat am fost informat: „Această construcție a fost realizată în timpul războiului de uzură din perioada 1968 – 1970. Frontul de luptă era lîngă noi, pe Valea Iordanului, iar soldații erau cazați în kibbutzul nostru”. Popas în fața unei clădiri cu aspect industrial. S-a venit cu precizări: „Aici producem containere din mase plastice, care a devenit principala sursă de venituri. Mai avem și un service auto. Ne ocupăm și cu agroturismul. Kibbutzul nostru are aproape 250 locuri de muncă.” Am trecut pe lîngă un grup de vile cochete. Am auzit explicații: „Acestea sînt locuințe de serviciu pentru membrii kibbutzului.”
… La plecare ni s-a spus: „în anii ’50, majoritatea kibbutzurilor, inclusiv al nostru, s-au separat în două, între marxiștii puri și reformatorii. Oamenii doreau să primească după nevoi, dar nu să și muncească după posibilități. Ajunsesem în stare de faliment. Mult timp am primit subvenții de la guvern.” Un profesor de istorie din grup mi-a spus: „Dacă pînă și în unele kibbutzuri s-a renunțat la ideile lui Mordehei Levy, cu numele de botez Karl Heinrich Marx, vă dați seama în ce stare jalnică a ajuns marxismul”.”. Un preot i-a replicat: „Cîștigul cel mai mare este în suflet, prin întărirea legămîntului de credință în

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!