• pentru că nu vrea să plătească din urmă garanții pentru ocuparea terenului pe care se află sondele SNP Petrom Moinești, Regia Națională a Pădurilor l-a dat în judecată pe directorul firmei • în plus, societatea de extracție a petrolului a încasat numeroase amenzi pentru poluarea zonelor unde sînt sonde • directorul SNP Petrom susține că plîngerile penale și amenzile sînt menite să-l hărțuiască, ca să accepte plata retroactivă a garanțiilor
Constatin Săftoiu, directorul SNP Petrom Moinești, este unul dintre băcăuanii care pot intra în Cartea Recordurilor în privința numărului de dosare penale inițiate pe numele lui în mai puțin de două săptămîni. De la sfîrșitul anului 2003 și pînă la începutul anului 2004, Săftoiu a primit acasă înștiințări despre existența unor plîngeri penale împotriva sa în nu mai puțin de 80 de dosare. Reclamantul: o singură instituție, și anume Regia Națională a Pădurilor (RNP) prin Direcția Silvică Bacău. Prin plîngerile penale înaintate la trei parchete băcăuane – Podu Turcului, Onești și Moinești, directorul SNP Petrom Moinești este acuzat că ocupă ilegal mai bine de 20 de hectare de teren din fondul forestier pe care se află amplasate sondele de foraj și extracție. „Nu-mi venea să cred. Eram aproape de Anul Nou, mă pregăteam și eu de sărbători ca tot omul, cînd au început să curgă procesele verbale de infracțiune pentru ocuparea ilegală a terenului pe care au fost săpate sondele. Cînd au ajuns la 80 ca număr, era pe 10 ianuarie 2004”, ne-a relatat cel învinuit aventura incredibilă prin care a trecut.
80 de sonde, 80 de plîngeri
De ce tocmai 80 de plîngeri penale? Cîte una pentru fiecare sondă despre care silvicultorii susțin că este amplasată ilegal în fondul forestier. Săftoiu spune că RNP a pornit o adevărată prigoană împotriva reprezentanților SNP din țară pentru că societatea nu vrea să achite cu nici un chip niște garanții percepute retroactiv de RNP. „Înainte de revoluție, noi aveam niște protocoale cu cei de la silvic pe baza cărora preluam cam 1000 de metri pătrați pentru o sondă. După ce terminam exploatarea, eram obligați să predăm terenul în aceleași condiții în care l-am preluat. După revoluție, situația asta a fost reglementată prin celebra Lege 18/1991, a fondului funciar. Potrivit acestui act normativ, noi încheiam un contract de închiriere a terenurilor pe care urma să ne amplasăm noile sonde și plăteam și o garanție ca, în caz de poluare, ei să aibă fonduri să refacă terenul. Aceasta este, de fapt, substratul acestor plîngeri penale. Conducerea SNP de la București a fost somată de RNP să plătească garanție și pentru sondele amplasate înainte de apariția Legii 18 și a refuzat constant, iar RNP a început hărțuirea noastră peste tot prin țară pe unde avem săpate sonde”, ne-a declarat Săftoiu.
„Am dat cu subsemnatul de mi-a venit acru”
După ce-au fost trimise plîngerile penale, prin biroul lui Săftoiu a fost un adevărat pelerinaj al oamenilor legii, care au venit la Moinești ca să-i ia declarații pentru cele 80 de anchete care au căzut pe capul lui. „Au înțeles și ei pînă la urmă că nu am cum să mă prezint la posturile de poliție pentru toate cele 80 de dosare penale în care am fost nominalizat și au venit la birou. Dacă ar fi fost să respect litera legii, ar fi trebuit să-mi iau concediu vreo jumătate de an. În mare parte, după terminarea cercetărilor, procurorii au dat soluție de neînceperea urmăririi penale, pentru că este aberant să fiu eu, personal, acuzat de ocuparea ilegală a unui teren în fondul forestier, în condițiile în care sondele incriminate de RNP au fost săpate acum vreo 20 de ani în urmă”, ne-a mai povestit Săftoiu.
După ce-a terminat cu șirul declarațiilor, au venit primele răspunsuri, Săftoiu a avut parte de alte belele: procese în instanță pentru neplata amenzilor de poluare a terenurilor pe care sînt amplasate cele 80 de sonde. Amenzile, în număr de cinci, au fost date la sfîrșitul anului trecut în urma unor verificări de amploare la toate ocoalele silvice pe raza cărora SNP Petrom are instalate sonde de foraj și extracție. Valoarea amenzilor, între 50 și 75 de milioane de lei, nu este foarte mare, pentru o firmă ca SNP care are rulaj zilnic de zeci de miliarde de lei. Însă SNP refuză să le plătească și, la rîndul ei, a acționat în instanță regia pădurilor. „Am invocat vicii de procedură, pentru că atîta vreme cît procesele verbale de contravenție au fost încheiate în lipsa noastră, ce garanție am eu că nu a fost înscenată poluarea, doar pentru a mai avea un motiv de intimidare a mea? Se pare că se uită că pentru fiecare amplasament eu am autorizație de mediu, care nu putea fi obținută și fără acordul celor de la Direcția Silvică”, ne-a mai spus Săftoiu. În plus, înainte de a se ajunge în situația actuală, între cele două părți s-au făcut negocieri, iar SNP s-a arătat dispusă să dea terenuri la schimb, pentru așa-zisele terenuri poluate, schimb refuzat nu de silvicultorii băcăuani, ci de cei de la București, care au decis să aplice o politică unitară în toată țara cu privire la aceste amenzi.
Silvicultorii țin cu dinții de plata garanției
Conducerea Direcției Silvice Bacău a părut ușor jenată de subiectul abordat. Viorel Ghelase, directorul general al instituției, ne-a declarat că amenzile și plîngerile penale sînt justificate pentru că SNP a poluat terenurile din fondul forestier în care sînt amplasate sondele și nu plătește garanția pentru ocuparea lor. „I-am tot atenționat că instalațiile lor nu sînt în regulă și că se constată scurgeri de petrol și apă sărată, care este mai periculoasă decît petrolul. Situația nu s-a remediat. La un control efectuat la sfîrșitul anului 2003 s-au găsit scurgeri la 71 de sonde și le-am întocmit procese verbale de contravenție, pe care, culmea, ei nu le neagă pe fond, ci pe niște vicii de procedură. Spun că ar fi trebuit să poată face obiecțiuni la constatare, dar acest lucru nu era posibil, pentru că nu erau de față, iar multe dintre sonde sînt amplasate în locuri foarte izolate”, ne-a mai spus Viorel Ghelase.
Acesta recunoaște și existența celor 80 de plîngeri penale făcute de Direcția Silvică pe numele lui Săftoiu. „O să mă omorîți acum cu chestia asta! Și așa omul acesta crede că am ceva personal cu el și nici nu-mi mai răspunde la «bună ziua». Este adevărat, există aceste plîngeri, dar asta din cauză că nu sînt plătite garanțiile de ocupare a terenurilor pe care se află amplasate sondele. Această garanție, care se ridică la aproape trei miliarde de lei, ar urma să fie folosită de noi pentru refacerea terenurilor care au fost poluate accidental”, ne-a mai spus Ghelase.
Potrivit specialiștilor de la Institutul de Cercetare și Amenajări Silvice, reconstrucția ecologică a terenului poluat de sondele SNP implică două etape distincte: una pentru produsele petroliere, mai ieftină, întucît presupune doar răzuirea solului pe o anumită porțiune și adîncime, și cea mai costisitoare, refacerea terenului afectat de poluarea cu apă sărată, folosită la întreținerea instalațiilor de foraj. „În aceste condiții, costurile sînt enorme pentru că nu este vorba numai de răzuirea terenului, ci de spălarea efectivă a acestuia pentru a înlătura sarea și a permite vegetației să se dezvolte”, ne-a mai precizat Viorel Ghelase. Cert este că situația aberantă, cel puțin în privința celor 80 de plîngeri penale, ar trebui lămurită la nivelul celor două instituții centrale, nu să pună oamenii din teritoriu în situații jenante din cauza unor orgolii. (Mirela ROMANEȚ)
Lasă un răspuns