Peregrin în Țara Sfîntă

Sinuciderea colectivă de la Massada

Doru CIUCESCU

Printre numeroasele situri arheologice din Israel un loc aparte îl ocupă Massada, unde a avut loc una dintre cele mai mari sinucideri colective în numele demnității duse la extrem în fața vrăjmașului cotropitor.
Autocarul rula spre sud pe drumul național 90, cel mai lung carosabil din Israel cu ai săi 555 kilometri, de la frontiera cu Libanul pînă la Marea Roșie. Ajunsesem să vedem la dreapta relieful muntos, de culoarea zahărului ars – ars de soare – al Pustiului Iudeii („Midbar Iehud” în ivrit), iar la stînga albastrul Mării Moarte („Iam Hamelah” în ivrit).
…Am intrat pe un drum secundar, îndreptîndu-ne spre un munte izolat cvasi – cilindric, cu vîrful retezat, situat mai sus cu 450 metri față de Marea Moartă, la baza căruia se vedea un grup de clădiri noi: hotel – restaurant, muzeu și stația de teleferic. Ghidul ne-a spus: „Denumirea „Massada” vine de la „mițada”, care în ivrit înseamnă „fortăreață”. Din anul 1961 Massada este patrimoniu UNESCO”. După doi kilometri am ajuns la o parcare. Am ieșit din autocar și aerul fierbinte ne-a amintit că ne aflam în Pustiul Iudeii. în holul hotelului, în cadrul unei expoziții, am aflat că regele Irod cel Mare (37 – 4 î.Hr.) a construit această fortăreață, pe locul unui fort roman. După ce romanii au distrus Ierusalimul (70 d.Hr.), la Massada s-au retras zeloții, care au luptat împotriva cotropitorilor romani. Asediul Massadei, realizat de legiunea a X-a formată din circa 8000 de soldați conduși de generalul roman Flavius Silva, s-a întins între anii 72 și 73. Cu ajutorul unei rampe artificiale, romanii au reușit să ajungă la nivelul platoului. Cînd au pătruns peste zidul de apărare au găsit 960 cadavre: bărbați, femei și copii. într-o peșteră au întîlnit două femei și cinci copii, care au povestit că a avut loc o sinucidere colectivă, pentru a nu trăi rușinea de a deveni sclavii cotropitorilor.
…Urcam spre vîrf în cabina telefericului. Sub noi o potecă șerpuia spre aceeași destinație. Cîțiva temerari cu zîmbete chinuite de zăduf aveau, totuși, puterea să ne facă semne din mînă. Ghidul a venit cu noi informații: „Telefericul a fost inaugurat în anul 1971”.
…Ajunși pe platou, am trecut pe lîngă o serie lungă de vestigii arheologice: palatul de nord, palatul de vest, sinagoga, biserica bizantină, depozitele de alimente, peșterile – cisternă, piscina, columbarul și multe altele.
La plecare, un tînăr israelian mi-a spus: „în jurămîntul militarilor noștri există și afirmația: „Șenit Mițada lo tipol”, adică „Massada nu va cădea încă o dată”.tuși, puterea să ne facă semne din mînă. Ghidul a venit cu n

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!