Dreptul de a fi prost
Ioan NEACȘU
Dreptul de a fi prost ar trebui grabnic trecut în Carta universală a drepturilor omului la loc de cinste, deoarece este un drept recunoscut și apărat din ce în ce mai mult în Europa. „Jurnalul național” de săptămîna asta povestește o întîmplare halucinantă petrecută în Italia, care i-ar face invidioși pe Kafka și Orwell cel puțin. Justiția italiană a sechestrat trei copii români pe motivul că „gîndesc repede, subtil, se exprimă într-un limbaj superior mediei, sînt foarte buni la matematică, științe, limbi străine”! Concluzia de un absurd piramidal a judecătorilor italieni a fost că doamna Claudia Amut, mama celor trei copii, îi privează pe aceștia de afecțiune, altfel nu se explică performanțele lor școlare. Vecini, învățătoare, profesori afirmă contrariul: familia românilor este ea însăși peste media socială din Italia, doamna Claudia Amut este absolventă a filologiei bucureștene, iar acum face o a doua facultate în Italia, știe mai multe limbi străine, soțul este un întreprinzător care și-a deschis o afacere de succes, au o casă frumoasă și în familie este armonie. Ediția electronică a „Jurnalului național” postează mai multe videoclipuri luate de pe YouTube unde cei doi români povestesc întîmplarea halucinantă pe care o trăiesc. Judecătorii din Italia îi pedepsesc pe copii pentru că aceștia sînt prea deștepți. Judecătorii apără dreptul de a fi prost, care probabil pentru ei este sacru. Unii spun că de fapt se caută copii care să fie internați în casele de copii, pentru a nu-i lăsa pe lucrătorii din asemenea stabilimente fără slujbă. Alții spun că probabil sînt familii care vor să-i înfieze și care i-au cumpărat, pur și simplu. Dacă justiția din Italia dorește atît de mult să protejeze social copiii, de ce nu-i adună pe cerșetori și pe hoții de buzunare, cu care și-ar face, într-adevăr, pomană? Oare copiii vagabonzi au parte de mai multă afecțiune decît cei trei copii ai doamnei Claudia Amut? Sau vina celor trei români este că sînt prea deștepți, iar justiția italiană apără cu strășnicie dreptul la prostie al propriilor conaționali. Să nu uităm că mulți români s-au dus în Italia să îngrijească bătrâni sau să spele vase, mulți sînt acolo pe post de slugi, ori nu-i bine ca sluga să fie mai deșteaptă decît stăpînul! Dreptul la prostie de care vorbeam mai sus devine deci obligație, cum se întîmplă cu dreptul la învățătură, de exemplu. Aflu din ziare că un român are în Anglia un salariu de 400.000 euro pe lună. Și în România se poate cîștiga 50.000 euro pe lună, dar evident nu oricine ajunge la asemenea performanțe. Ce se fac italienii dacă, tot prin absurd, am presupune că toți românii ajunși acolo ar deveni directori, și-ar deschide afaceri, ar cumpăra proprietăți? Nu ajung italienii slugi la români? Socoteala e simplă trebuie să li se interzică românilor să fie performanți, ei trebuie să respecte dreptul la prostie al majorității!
Acest drept este pe cale de a fi legiferat și în România. Corul de proteste dirijat de „Realitatea”, care clamează că programele școlare sînt „nefolositoare”(!!!), toți cei care plîng pe umărul proștilor, cerînd să se reducă materia la matematică, științe, limbi străine, română, eventual aceste materii să devină facultative, iar în loc să se pună ore de sport, ba chiar bacalaureatul să se dea numai la sport, capătă din ce în ce mai mulți adepți. Toată lumea se pricepe la școală. Mîine, cînd politicienii gravi și… competenți se vor aduna la Cotroceni să hotărască destinul școlii românești, parcă văd că se va introduce de urgență în Legea învățămîntului, poate chiar în Constituție, un articol care să apere dreptul oricărui cetățean de a fi prost. Ne vom integra astfel și din acest punct de vedere în Uniunea European?!clipuri luate de pe YouTube unde cei doi români povestesc întîmplare
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.