Retrocedările ilegale din Bacău, din nou în instanță. Paltin Sturdza încearcă o ultimă cale, ca să obțină pe bucăți cea mai mare pădure din România

Soarta celor aproximativ 43.000 de hectare de pădure din județul Bacău, retrocedate ilegal, continuă să fie disputată în instanță. Deși Regia Națională a Pădurilor Romsilva a obținut în februarie o decizie favorabilă în acest dosar, litigiul este departe de a fi încheiat, notează Rise Project.

Paltin Sturdza a depus o nouă cerere de revizuire la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), într-o ultimă încercare de a obține o parte din fosta moșie. Astăzi a avut loc un nou termen în acest dosar.

Ce păduri vizează Paltin Sturdza?

Prin cererea depusă în vara anului trecut, Sturdza solicită retrocedarea a aproape 12.000 de hectare de pădure, vizând trupurile Comănești și Palanca. Acesta invocă mai multe vicii de procedură, existența unor decizii contradictorii și un partaj realizat în anul 1902.

Totodată, reclamantul cere instanței supreme să-i recunoască statutul de succesor și să oblige comisiile locale și Comisia Județeană Bacău să-l pună în posesie. În situațiile în care terenurile nu mai pot fi retrocedate în natură, Sturdza solicită acordarea de despăgubiri prin puncte, prin intermediul Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor.

În motivarea cererii, acesta susține că există o contradicție între o decizie a Curții Supreme din 2009, prin care i-a fost retrocedat castelul din Comănești, și o sentință din 2011 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe, care i-a respins cererea de retrocedare a zecilor de mii de hectare de pădure din Moșia Ghika.

Cu alte cuvinte, Sturdza consideră că nu este posibil ca într-un dosar să-i fie recunoscută calitatea de succesor, iar în altul aceasta să fie infirmată.

Disputa privind caracterul definitiv al hotărârilor

Un aspect esențial al cauzei îl reprezintă caracterul definitiv al deciziilor invocate. La momentul depunerii cererii de revizuire, în august 2025, sentința din 2011 nu era definitivă, fiind atacată în recurs la Tribunalul Mureș.

Consilierii juridici ai Romsilva susțin că revizuirea putea fi admisă doar dacă ambele hotărâri erau definitive la data introducerii cererii. Între timp însă, situația s-a schimbat: în februarie 2026, Tribunalul Mureș a respins definitiv cererea lui Sturdza de retrocedare a pădurilor.

Astfel, reclamantul se află acum în situația de a avea două hotărâri definitive pe care își bazează cererea de revizuire.

Ce spune un specialist în retrocedări forestiere?

Regia Națională a Pădurilor Romsilva a cerut ÎCCJ respingerea cererii de revizuire, considerând-o tardivă și inadmisibilă, iar în subsidiar nefondată.

Un specialist în retrocedări forestiere, fost angajat al instituției, susține că demersul lui Sturdza ar avea la bază o interpretare extensivă a unei decizii anterioare:

„Se invocă o hotărâre din 2009 privind retrocedarea castelului Comănești, iar prin extrapolare se solicită și terenurile forestiere și agricole din Palanca și Comănești”, a explicat acesta.

Expertul atrage atenția că solicitarea nu respectă cadrul legal aplicabil terenurilor:

„Nu există referiri la elementele esențiale prevăzute de legislația fondului funciar – autorul deposedării, suprafața deținută, amplasamentul. Retrocedarea castelului s-a făcut în baza unei legi, iar terenurile fac obiectul altor acte normative și proceduri distincte.”

Dosarul rămâne în pronunțare

Cererea de recuzare formulată în cauză a fost respinsă, iar instanța a rămas în pronunțare asupra excepțiilor invocate de Romsilva. Un nou termen urmează să fie stabilit.

Miza procesului rămâne una majoră: zeci de mii de hectare de pădure din județul Bacău, într-unul dintre cele mai controversate dosare de retrocedare din România.

Citește articolul integral pe riseproject.ro.