Pe 2 iulie – cu toții la Putna! -, este îndemnul pe care ni-l adresează revista de cultură „Ateneu” prin ediția sa pentru luna iunie a.c. Editorialul „Apel pentru serbarea de la Putna”, cu care este deschisă revista, poartă o semnătură de prestigiu – cea a lui Mihai Eminescu, care-l redacta în martie 1870 la Viena și din care spicuim: „Serbarea trebuie să devină și purtătoarea unei idei. Ideea unității morale a națiunei noastre e ceea ce ne-ansuflețit ca să luăm inițiativa unei serbări în care inima va fi una a priori; în care însă cugetele noastre se vor unifica cugetele doamne a lucrărilor, astfel încât pe viitor lucrările noastre toate să aibă una și aceeași țintă, astfel ca unificarea direcțiunei noastre spirituale să urzească de pe-acuma unitatea destinelor noastre”.
Cuvinte și îndemnuri la fel de actuale și după 134 de ani.
Publicația consacră evenimentului pe care îl vom comemora la sfîrșitul săptămînii acestea – împlinirea a 5 veacuri de cînd marele voievod moldovean a devenit nepieritor -, alte două pagini reunite sub genericul „Domnia lui Ștefan cel Mare sau cel mai frumos timp din istoria Moldovei”, semnate de profesorul Ioan Mitrea, alături de consemnările lui Viorel Ciuceanu pe marginea volumului comemorativ „Ștefan cel Mare și Sfînt în memoria băcăuanilor”.
Pagina de interviu este adjudecată, de această dată, de scriitorul Sergiu Adam, care dialoghează cu Gellu Dorian despre o temă de larg interes: „In literatura română, curajul este echivalent cu încăpățînarea de a scrie și publica într-o mare de ignoranță”.
Sumarul revistei ne înlesnește reîntîlnirea cu nume consacrate ale fenomenului cultural băcăuan și național: La „cronici literare”, Carletta Elena Brebu ne vorbește despre „Starea de veghe a metaforei lucide”, iar Vlad Sorianu ne propune un text despre „Scribul și istoria”.
Un spațiu generos este acordat creației originale, în cele două pagini „poesis” semnînd Nicolae Mihai și Sorin Tiliță Dolhești, alături de consemnările lui C.D. Zeletin – „Când și cum am văzut întâia oară marea” (generic „Gaură-n cer”) și Al. Călinescu – „Verba volant?” („Proximități”). Paginile „autori și cărți” reunesc cronicile celor mai recente apariții editoriale, iar cea de „revistă a revistelor” ne ține în contact cu publicațiile de cultură editate în diferite centre ale țării. „Mondo musica” lui Liviu Dănceanu ne menține în atmosfera „Invitației la dans”, iar criticul Constantin Călin ne propune o serie de „Dispersii” din care spicuim: „”La qualite maîtresse a democrației noastre originale e vulgaritatea: democrație de duri, mojici, golani”. La rîndul său, Nicolae Cârlan ne spune că „Ion Luca și-a găsit Bacăul”, iar profesorul Eugen Budău face o cronică a Concursului internațional de limba și literatura română „Mihai Eminescu” din perspectiva „Gând și simțire românească”. In sfîrșit, Doina Cmeciu ne împărtășește impresii de pe meridianele lumii: Franța – a privi, a citi, a provoca…
Într-un cuvînt: lecturi agreabile, indiferent de prognozele meteorologice: vreme rea sau vreme bună!… (Mihai BUZNEA)
Lasă un răspuns