Cum ne afectează canicula sănătatea

De cîțiva ani buni avem parte de veri din ce în ce mai toride, cu temperaturi ce depășesc frecvent, pe perioade mai lungi de timp, temperaturi de 30 de grade Celsius. Este și motivul pentru care căldura excesivă solicită corpul uman dincolo de posibilitățile sale. Gravitatea afecțiunilor variază de la o persoană la alta, studiile

efectuate de specialiști subliniind faptul că bolile generate de

caldură se pot intensifica o dată cu înaintarea în vîrstă – crampele de caldură pentru un tînar de 17 ani devin epuizare termică la un adult de 40 de ani și atac cerebral generat de insolație, la o persoană de peste 60 de ani.

Evitați aglomerațiile și expunerile prelungite la soare

În codiții de caniculă, persoanele în vîrstă și cele care suferă de boli

de inimă sînt avertizate să nu iasă din case decît dimineața pînă la

ora 11.00 sau după amiaza, după ora 17.00. De asemeni se

recomandă evitarea expunerii prelungite la soare, în special jurul

orelor prînzului, purtarea de îmbrăcăminte comodă, pălării, ochelari

de soare sau umbrele și evitarea aglomerațiilor, în special în

mijloacele de transport în comun. În ceea ce privește alimentația,

se recomandă consumul crescut de lichide: aproximativ trei litri pe

zi de apă carbogazoasă sau sucuri de fructe, evitarea alcoolului și

cafelei precum și recurgerea la o alimentație dietetică bazată pe

legume, fructe, lactate fără grăsimi. Persoanele care suferă de

diferite afecțiuni, în special cardiovasculare, trebuie să evite să se

expună la soare și să consulte cît mai des medicul de familie.

Pericol de apariție a edemului cerebral în zilele de caniculă

Canicula din ultimele zile poate fi un examen greu de trecut atît

pentru cei bolnavi, cît și pentru cei sănătoși. Căldura și soarele pot fi

extrem de periculoase în aceste zile deoarece afectează în

special zona cerebrală prin creșterea temperaturii corpului peste

anumite limite. Organismul uman are, însă, o serie de metode prin

care își reglează temepratură, însă, în momentul în care din cauza

căldurii exterioare sau a anumitor medicamente, aceste

mecanisme sînt depășite (în general, peste 39 de grade Celsius),

corpul nu se mai poate “răcori”. Apare un cerc vicios: celulele care

suferă din cauza supraîncălzirii elimină substanțe care cresc, la

rîndul lor, temperatura care dilată vasele de sînge, iar centrii nervoși

care mențin temperatura din organism sînt afectați. Apare, de

asemenea, și deshidratarea care afectează, în plus, centrii nervoși.

În zona cerebrală, în urma acțiunii soarelui, apare o vasodilatație

puternică iar lichidul din vasele sangvine iese în țesuturi. Toate

acestea duc la apariția edemului cerebral – acumulare de lichid în

creier, extrem de periculos pentru că poate genera tulburări ce

variază de la pierderea cunoștintei, leșin, modificări ale tensiunii,

febră, pînă la intrarea în comă.

Bătrînii și copiii, vulnerabili în fața căldurii

Riscurile de a avea probleme de sănătate în timpul zilelor

caniculare sînt proporționale cu timpul de expunere, cu

temperatura exterioara și cu vîrsta celui care stă la soare. Copiii

mici sînt mai vulnerabili pentru că au mecanismele de reglare a

temperaturii încă neperfecționate, iar vîrstnicii pentru că au aceste

mecanisme “obosite”, iar pragul la care fac complicații este mai

scăzut. În consecință, expunerea la soare trebuie făcută cu

precauție atît în cazul copiilor, cît și al bătrînilor. “Copiii pot să stea la soare pînă la ora 11.00 și după-amiaza după 16.00. De asemenea, în nici un caz nu trebuie lăsați în mașina cu ferestrele închise pe canicula pentru ca, în jumătate de oră, pot deceda din cauza deshidratării. În ceea ce îi privește pe bătrîni, regulile sînt de

asemenea stricte. Atît vîrsticii cît și copiii de vîrste fragede este bine

să evite ieșirea la plimbare, pe caniculă, între orele 11.00 și 18.00.

Persoanele cardiace pot face mai ușor insolație

Un risc major îl prezintă, pe caniculă, persoanele care au probleme

cardiace, pentru că fac mai ușor insolație. Acestea sînt mai

vulnerabile, pentru că vasele lor de sînge sînt mai uzate,

reacționează anormal și fac mai ușor vasodilatație. O altă

complicație o reprezintă umflarea picioarelor, care are aceeași

explicație ca și edemul cerebral. Sînt predispuse la astfel de

complicații persoanele cu tulburări circulatorii venoase: varice sau

numai tulburări de circulație (au vene mai “slabe”), adică bătrînii,

care au vase mai permeabile, și femeile care, în general, au

peretele venos mai slab față de bărbați. În ceea ce privește efectele

soarelui asupra pielii, acestea pot fi majore mai ales cînd

expunerea se face fără protecție. “Efectele variază in funcție de

suprafața expusă. Cu cît este mai mare suprafața expusă, cu atît

scade timpul în care poate apărea o arsură. De obicei este vorba

despre arsuri de gradul I și II însă apariția bășicilor pe piele

înseamnă arsură de gradul III. Oricum, recomandarea ar fi ca între

orele 11.00 și 16.00 să evităm să ne “prăjim” la soare.

Apa minerală reface pierderile de săruri

Deoarece în timpul verii, prin transpirație, organismul pierde în afară de lichide și o mare cantitate de săruri minerale, specialiștii

recomandă ca în acest sezon să consumăm în special apă

minerală. De acest sfat trebuie să țină seama mai ales cei care au

un nivel scăzut al calciului din sînge (hipocalcemie). Apa pură

(plată) nu face decît să potolească setea și să refacă nivelul de

lichid, dar nu poate înlocui pierderile de săruri. Magneziul participă

la echilibrul nervos, la protejarea față de stres, față de îmbătrînirea

prematura și la menținerea sănătății vaselor sangvine. O persoană

adultă trebuie să consume în jur de 0,5 g de magneziu pe zi. Nou-

născuții și copiii mici trebuie să bea suficiente lichide deoarece se

pot deshidrata extrem de repede, mai ales vara sau atunci cînd fac

febră. Pentru bebeluși se recomandă o apă minerală cu un

conținut de minerale sub 500mg/l și cu un conținut mai mare de

calciu și mai mic de magneziu, deoarece ei absorb calciul ca niște

adevarați “bureți”. Apele care conțin mult bicarbonat ajută la

eliminarea toxinelor acumulate în timpul efortului, a acidului lactic și

la refacerea forțelor.

Măsuri de urgență în caz de leșin sau insolație

În cazul apariției unui leșin din cauza insolației, bolnavul trebuie, în

primul rînd, așezat la umbră și răcorit cu comprese sau stropit cu

apă. Apa de pe frunte nu trebuie ștearsă pentru că asigură

transferul de caldură și scăderea mai rapidă a temperaturii corpului.

Dacă persoana afectată este inconștientă, pentru a preveni

înghițirea limbii sau a salivei, trebuie așezat pe o parte. Hainele

prea strînse pe corp – cravata, curea, gulerul cămașii – trebuie

desfăcute pentru a asigura o cît mai bună circulație a sîngelui.

Pentru a preveni leșinul, în zilele foarte călduroase trebuie

suplimentat aportul de calciu și magneziu, alimentar sau

medicamentos. De asemenea, cît mai urgent trebuie consultat un

medic.

Trei remedii simple, pentru a ne feri de acțiunea nefastă a radiațiilor

solare

• Fructele de cătină, afinele și coacăzele negre – prin

vitaminele și mineralele pe care le conțin – protejează împotriva

cancerului de piele și a altor afecțiuni dermatologice care se

agravează la soare.

• Unguentele cu filtru UV – pentru razele ultraviolete, care sînt

cele mai periculoase

• Alimentația cu multe cereale integrale – mai ales grîu, orez,

ovăz, orz, cu uleiuri naturale de măsline și floarea-soarelui și cu

multe legume și fructe crude – reduce sensibil (cu peste 70%) riscul

de cancer, de recidivă a infecțiilor cronice și de agravare a

dezechilibrelor endocrine. (Elena SOLOMON)