De cîțiva ani buni avem parte de veri din ce în ce mai toride, cu temperaturi ce depășesc frecvent, pe perioade mai lungi de timp, temperaturi de 30 de grade Celsius. Este și motivul pentru care căldura excesivă solicită corpul uman dincolo de posibilitățile sale. Gravitatea afecțiunilor variază de la o persoană la alta, studiile
efectuate de specialiști subliniind faptul că bolile generate de
caldură se pot intensifica o dată cu înaintarea în vîrstă – crampele de caldură pentru un tînar de 17 ani devin epuizare termică la un adult de 40 de ani și atac cerebral generat de insolație, la o persoană de peste 60 de ani.
Evitați aglomerațiile și expunerile prelungite la soare
În codiții de caniculă, persoanele în vîrstă și cele care suferă de boli
de inimă sînt avertizate să nu iasă din case decît dimineața pînă la
ora 11.00 sau după amiaza, după ora 17.00. De asemeni se
recomandă evitarea expunerii prelungite la soare, în special jurul
orelor prînzului, purtarea de îmbrăcăminte comodă, pălării, ochelari
de soare sau umbrele și evitarea aglomerațiilor, în special în
mijloacele de transport în comun. În ceea ce privește alimentația,
se recomandă consumul crescut de lichide: aproximativ trei litri pe
zi de apă carbogazoasă sau sucuri de fructe, evitarea alcoolului și
cafelei precum și recurgerea la o alimentație dietetică bazată pe
legume, fructe, lactate fără grăsimi. Persoanele care suferă de
diferite afecțiuni, în special cardiovasculare, trebuie să evite să se
expună la soare și să consulte cît mai des medicul de familie.
Pericol de apariție a edemului cerebral în zilele de caniculă
Canicula din ultimele zile poate fi un examen greu de trecut atît
pentru cei bolnavi, cît și pentru cei sănătoși. Căldura și soarele pot fi
extrem de periculoase în aceste zile deoarece afectează în
special zona cerebrală prin creșterea temperaturii corpului peste
anumite limite. Organismul uman are, însă, o serie de metode prin
care își reglează temepratură, însă, în momentul în care din cauza
căldurii exterioare sau a anumitor medicamente, aceste
mecanisme sînt depășite (în general, peste 39 de grade Celsius),
corpul nu se mai poate “răcori”. Apare un cerc vicios: celulele care
suferă din cauza supraîncălzirii elimină substanțe care cresc, la
rîndul lor, temperatura care dilată vasele de sînge, iar centrii nervoși
care mențin temperatura din organism sînt afectați. Apare, de
asemenea, și deshidratarea care afectează, în plus, centrii nervoși.
În zona cerebrală, în urma acțiunii soarelui, apare o vasodilatație
puternică iar lichidul din vasele sangvine iese în țesuturi. Toate
acestea duc la apariția edemului cerebral – acumulare de lichid în
creier, extrem de periculos pentru că poate genera tulburări ce
variază de la pierderea cunoștintei, leșin, modificări ale tensiunii,
febră, pînă la intrarea în comă.
Bătrînii și copiii, vulnerabili în fața căldurii
Riscurile de a avea probleme de sănătate în timpul zilelor
caniculare sînt proporționale cu timpul de expunere, cu
temperatura exterioara și cu vîrsta celui care stă la soare. Copiii
mici sînt mai vulnerabili pentru că au mecanismele de reglare a
temperaturii încă neperfecționate, iar vîrstnicii pentru că au aceste
mecanisme “obosite”, iar pragul la care fac complicații este mai
scăzut. În consecință, expunerea la soare trebuie făcută cu
precauție atît în cazul copiilor, cît și al bătrînilor. “Copiii pot să stea la soare pînă la ora 11.00 și după-amiaza după 16.00. De asemenea, în nici un caz nu trebuie lăsați în mașina cu ferestrele închise pe canicula pentru ca, în jumătate de oră, pot deceda din cauza deshidratării. În ceea ce îi privește pe bătrîni, regulile sînt de
asemenea stricte. Atît vîrsticii cît și copiii de vîrste fragede este bine
să evite ieșirea la plimbare, pe caniculă, între orele 11.00 și 18.00.
Persoanele cardiace pot face mai ușor insolație
Un risc major îl prezintă, pe caniculă, persoanele care au probleme
cardiace, pentru că fac mai ușor insolație. Acestea sînt mai
vulnerabile, pentru că vasele lor de sînge sînt mai uzate,
reacționează anormal și fac mai ușor vasodilatație. O altă
complicație o reprezintă umflarea picioarelor, care are aceeași
explicație ca și edemul cerebral. Sînt predispuse la astfel de
complicații persoanele cu tulburări circulatorii venoase: varice sau
numai tulburări de circulație (au vene mai “slabe”), adică bătrînii,
care au vase mai permeabile, și femeile care, în general, au
peretele venos mai slab față de bărbați. În ceea ce privește efectele
soarelui asupra pielii, acestea pot fi majore mai ales cînd
expunerea se face fără protecție. “Efectele variază in funcție de
suprafața expusă. Cu cît este mai mare suprafața expusă, cu atît
scade timpul în care poate apărea o arsură. De obicei este vorba
despre arsuri de gradul I și II însă apariția bășicilor pe piele
înseamnă arsură de gradul III. Oricum, recomandarea ar fi ca între
orele 11.00 și 16.00 să evităm să ne “prăjim” la soare.
Apa minerală reface pierderile de săruri
Deoarece în timpul verii, prin transpirație, organismul pierde în afară de lichide și o mare cantitate de săruri minerale, specialiștii
recomandă ca în acest sezon să consumăm în special apă
minerală. De acest sfat trebuie să țină seama mai ales cei care au
un nivel scăzut al calciului din sînge (hipocalcemie). Apa pură
(plată) nu face decît să potolească setea și să refacă nivelul de
lichid, dar nu poate înlocui pierderile de săruri. Magneziul participă
la echilibrul nervos, la protejarea față de stres, față de îmbătrînirea
prematura și la menținerea sănătății vaselor sangvine. O persoană
adultă trebuie să consume în jur de 0,5 g de magneziu pe zi. Nou-
născuții și copiii mici trebuie să bea suficiente lichide deoarece se
pot deshidrata extrem de repede, mai ales vara sau atunci cînd fac
febră. Pentru bebeluși se recomandă o apă minerală cu un
conținut de minerale sub 500mg/l și cu un conținut mai mare de
calciu și mai mic de magneziu, deoarece ei absorb calciul ca niște
adevarați “bureți”. Apele care conțin mult bicarbonat ajută la
eliminarea toxinelor acumulate în timpul efortului, a acidului lactic și
la refacerea forțelor.
Măsuri de urgență în caz de leșin sau insolație
În cazul apariției unui leșin din cauza insolației, bolnavul trebuie, în
primul rînd, așezat la umbră și răcorit cu comprese sau stropit cu
apă. Apa de pe frunte nu trebuie ștearsă pentru că asigură
transferul de caldură și scăderea mai rapidă a temperaturii corpului.
Dacă persoana afectată este inconștientă, pentru a preveni
înghițirea limbii sau a salivei, trebuie așezat pe o parte. Hainele
prea strînse pe corp – cravata, curea, gulerul cămașii – trebuie
desfăcute pentru a asigura o cît mai bună circulație a sîngelui.
Pentru a preveni leșinul, în zilele foarte călduroase trebuie
suplimentat aportul de calciu și magneziu, alimentar sau
medicamentos. De asemenea, cît mai urgent trebuie consultat un
medic.
Trei remedii simple, pentru a ne feri de acțiunea nefastă a radiațiilor
solare
• Fructele de cătină, afinele și coacăzele negre – prin
vitaminele și mineralele pe care le conțin – protejează împotriva
cancerului de piele și a altor afecțiuni dermatologice care se
agravează la soare.
• Unguentele cu filtru UV – pentru razele ultraviolete, care sînt
cele mai periculoase
• Alimentația cu multe cereale integrale – mai ales grîu, orez,
ovăz, orz, cu uleiuri naturale de măsline și floarea-soarelui și cu
multe legume și fructe crude – reduce sensibil (cu peste 70%) riscul
de cancer, de recidivă a infecțiilor cronice și de agravare a
dezechilibrelor endocrine. (Elena SOLOMON)
Lasă un răspuns