Soarta tragică a Rafinăriei Dărmănești se repercutează negativ nu numai asupra foștilor salariați, dar și asupra acelor români care au cumpărat acțiuni la această rafinărie. Oamenii au cumpărat după puterile lor, în funcție de cît le-a permis buzunarul. În general, ei au cumpărat un număr redus de cupoane, în speranța că într-un timp mai lung sau mai scurt vor reuși să se bucure de roadele încrederii lor. Dar n-a fost să fie așa. Intrarea în lichidare a Rafinăriei Dărmănești le-a spulberat orice speranță. Silvia B.din Onești a cumpărat acțiuni de la această rafinărie în anul 1996. Ea a sperat că într-un timp relativ scurt va reuși să le răscumpere. Acum, femeia își împarte drumurile între Onești și Dărmănești încercînd să afle cum poate să-și recupereze banii. „La vremea cînd am cumpărat eu acele acțiuni toată lumea umbla înnebunită să cumpere astfel de cupoane de la societăți din întreaga țară. Și eu am sperat că dacă fac o investiție minimă, o să pot să fac rost de niște bani pentru anii de pensie. Eu am 1,8 milioane lei pensie și mi-ar fi prins bine cîteva zeci de milioane cu care să-mi pot cumpăra măcar medicamente. Am fost la Dărmănești și ni s-a spus că trebuie să aștept pentru că nu sînt deocamdată bani. Un cumnat de-al meu care este economist mi-a spus că pot să mă șterg la gură cu certificatul de acționar, pentru că nu are nici o valoare”, ne-a declarat Silvia B. plîngînd.
Am încercat să cerem informații la cabinetul avocatului Alexandru Tabarcea, însărcinat cu lichidarea Rafinăriei Dărmănești. Ni s-a răspuns că, deocamdată, în baza unei dispoziții superioare, lichidatorului i s-a cerut să nu mai dea nici un fel de informații cu privire la mersul procesului de lichidare a rafinăriei. Ni s-a mai răspuns că, potrivit legislației în vigoare, prioritară este plata datoriilor către bugetul statului, după care vor fi făcute plățile către ceilalți. La momentul privatizării sale, Rafinăria Dărmănești avea un capital social estimat la 45,660 miliarde lei, din care 22,373 miliarde lei reprezenta capital privatizabil prin cupoane și carnete. Capitalul social era împărțit într-un număr de 1.826.418 acțiuni, din care 894.945 acțiuni privatizabile prin cupoane și carnete. La nivelul anului 1996, oneșteanca ce ni s-a adresat poseda un cupon cu 39 acțiuni cu un preț nominal de 25.000 lei pe acțiune. Practic, ea a plătit, în acel moment, suma de 975.000 lei, o sumă considerabilă pentru acele timpuri, pe care a împrumutat-o de la rude și prieteni. „Dacă aș fi știut ce se va întîmpla cu banii mei, nu m-aș fi căciulit pe la neamuri ca să-i împrumut”, ne-a mai precizat Silvia B. (Cătălin BUZINCHE)
Lasă un răspuns