Astazi e ziua unui prieten. Ma enerveaza sa scriu „astazi”, pentru ca textul asta l-am scris ieri. Atunci cind m-am gindit la ziua de astazi. Iar astazi nu o sa-mi mai placa ce am scris ieri, pentru ca astazi ma bat, evident, alte ginduri decit ieri.
La evenimente ca asta imi trec prin cap o gramada de ginduri. In primul rind, ma intreb de citi ani ne cunoastem, si-mi amintesc. Apoi, incerc sa determin ziua, momentul in sau din care am devenit prieteni, si nu simple cunostinte. Am o teorie proprie si subiectiva si despre acest fapt, care ma ajuta sa-mi amintesc si acel moment. Desi stiu ca clipa in care omul mi-a pasit in holul intimitatii a fost una pentru care s-a pregatit, si nu una care a venit din senin. Momentul ala, „declicul” e pentru mine ca atunci cind deschizi o usa si privesti in doua case: a ta si a lui.
Multe vorbe mari s-au spus, se spun si se vor mai spune despre prietenie. Din nefericire, nu-s nici unul dintre marii ginditori care au filosofat pe tema data, ci doar prietenul prietenului meu.
La Multi Ani, prietenii mei!
Lasă un răspuns