– sustine presedintele CECCAR, prof. univ. dr. Marin TOMA
Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati (CECCAR) organizeaza, in perioada 3 – 4 septembrie, cel de al XVIII-lea Congres al Profesiei Contabile. Tema acestui eveniment, „Pentru o noua cultura in profesia contabila”, a trezit, deja, interesul profesionistilor contabili, dar si al mediului de afaceri autohton, mai ales in perioada de criza economica pe care o traversam. Despre motivele care au impus aceasta tema organizatorilor congresului si despre impactul ei asupra atitudinii profesionistilor contabili fata de momentul economic in care ne aflam a avut amabilitatea sa ne vorbeasca presedintele CECCAR, prof. univ. dr. Marin Toma.
– Domnule presedinte, tema congresului este la fel de incitanta ca aceea aleasa pentru congresul de acum doi ani: „Profesia contabila între reglementare s interesul public”. Am parcurs, insa, doi ani economici extrem de framintati, de la Congresul al XVII-lea. Si-au pus ei amprenta asupra motivelor pentru care ati ales tema pentru anul 2010? Ce urmareste congresul prin dezbaterea ei?
– Perioada mentionata de dumneavoastra coinicide cu cea mai dura criza economica si financiara la nivel global, mai dura chiar decit cea din anii 1929 – 1930 din secolul trecut. De fiecare data dupa o nenorocire de acest gen, profesiei contabile i-a survenit o parte importanta din factura de plata. Dincolo de contributia reala la aceste evenimente, profesia contabila, avind ca menire satisfacerea interesului public, nu poate sa nu procedeze la o analiza detaliata a contextului economic, social si politic si la stabilirea de noi masuri pentru propria reformare. Si, asa cum unele idei novatoare au fost emise în perioada interbelica tocmai de la congresele profesiei contabile din România, este foarte probabil ca si la cel de-al 18-lea
Congres, din 3 – 4 septembrie, de la Bucuresti, la care participa toate institutiile internationale de profil, sa se nasca noi actiuni pentru reforma profesiei contabile.
– Astazi, în lume exista un evantai larg de sisteme contabile, care au puternice caracteristici si nuante specifice fiecarei tari, chiar daca unele au încercat o armonizare a acestora. Exista un model cultural pe care profesionistii contabili din România îl urmeaza ori îl vor urma în viitorul apropiat? Ce trebuie sa întelegem prin conceptul de „cultura” în profesia contabila?
– Prin „cultura profesiei contabile” noi întelegem totalitatea valorilor cu care opereaza profesia contabila (centre pe educatie, etica si calitate) precum si institutiile necesare pentru comunicarea acestor valori. Criza actuala a zguduit suficient de mult si profesia contabila ca
sa poata fi justificata o noua cultura la nivel global întelegind prin aceasta inclusiv o noua arhitectura institutionala. Mai concret, aceasta presupune constatarea faptului ca reformele în curs sint ireversibile si trebuie accelerate; presupune, de asemenea, initierea de noi reforme atit la nivel national cit si la nivel global.
– Conceptul de „cultura” îl presupune si pe cel de „incultura”. În profesia contabila, care este granita dintre ele?
– Profesia globala are valorile ei, deci cultura ei; asadar, nu se poate pune problema unei treceri de la incultura la cultura, ci reînnoirea celei existente prin initierea de noi reforme în tot ce presupune si implica profesia contabila.
– Care este raportul dintre „gradul de culturalizare a profesiei contabile” si capacitatea profesionistilor contabili de a contribui la eforturile de a iesi din criza economica?
– Eforturile de iesire din criza actuala presupun de exemplu, oferirea de servicii integrate întreprinderilor, cu deosebire cele mici si mijlocii, stabilirea de standarde contabile si obligatii de raportare financiara, diferite, în functie de marimea întreprinderii si de categoriile de utilizator etc., iar la nivel global sa se dea prioritate adaptarii standardelor internationale la cultura juridica locala si nu importul prin adoptarea ca atare a acestora.
Lasă un răspuns