Zilele acestea, cotidianul “Timpul”, din Republica Moldova, a publicat un amplu interviu cu Véronique North-Minca, prim-secretar al Ambasadei Frantei la Chisinau, in care aceasta a povestit ca in familia sa vorbeste in romaneste, datorita sotului ei, care este din Onesti, dar limba tarii noastre a inceput sa o invete cu mult timp in urma. “Aveam 19 ani, eram stagiara într-o firma de turism în România si, într-o zi, mi-am zis ca nu mai suport ca rominii majoritari sa vorbeasca limba unei frantuzoiace minoritare în gasca noastra de vreo 20 de oameni – a povestit frantuzoaica, pentru ziarul Timpul. Am început cu cele mai elementare cuvinte… Iar deja în 1980, gratie Românei, am intrat în serviciul diplomatic – Ministerul de Externe anuntase un concurs în care una dintre conditii era cunoasterea Românei… Apoi, la a doua mea venire în România, l-am cunoscut pe sotul meu, Cami Minca, un moldovean de la Onesti, si de atunci, acasa – indiferent de tara unde se afla aceasta casa – tot româna vorbim. Astazi, dupa sase ani de România si patru de Moldova, sint convinsa ca, daca, dupa atita amar de vreme nu te simti bine într-un mediu lingvistic, esti un caz pierdut, disperat chiar. Eu în mediul lingvistic românesc ma simt excelent”. Prim-secretara de la Ambasada Frantei isi va incheia, in curind, misiunea in Republica Moldova, pentru care a fost distinsa cu “Ordinul de onoare”, si se va muta in Bulgaria. (George MARTIN)
Prim-secretara Ambasadei Frantei la Chisinau e casatorita cu un onestean
Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale
Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.
Specificul Activității Jurnalistice
Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.
Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.