Etnici maghiari au sarbatorit 70 de ani de la intrarea în Miercurea Ciuc a trupelor horthyste

Aproximativ 150 de etnici maghiari au marcat sâmbătă, la Miercurea Ciuc, împlinirea a 70 de ani de la intrarea în oraş a trupelor horthyste conduse de Horthy Miklos, după semnarea Dictatului de la Viena din anul 1940.

Câteva zeci de persoane s-au adunat în zona gării din Miercurea Ciuc şi au aşteptat sosirea husarilor călări, care au dat onorul şi au cântat câteva cântece patriotice, după care s-a mers în procesiune până în faţa Primăriei municipiului, unde a avut loc manifestarea.

Preşedintele Mişcării Tinerilor din cele 64 de Comitate din Miercurea Ciuc, organizatorul principal al manifestării, Szocs Csongor, a afirmat că este vorba de o dată importantă în istoria maghiarilor, întrucât la 11 septembrie 1940 honvezii maghiari au recucerit Ardealul de Nord.
‘Atunci, 46 la sută din Ardeal, după Trianon, a fost redobândit şi pentru noi, cei din Mişcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate, este o zi foarte importantă, pentru că ţelul nostru este ca Ardealul să se unească cu Ungaria. (…) Pentru noi este o sărbătoare, aşa cum este şi 15 martie şi simţim că trebuie sărbătorit’, a afirmat Szocs Csongor.

Singurul oficial prezent la eveniment a fost primarul municipiului Miercurea Ciuc, Raduly Robert, care consideră că momentele istorice trebuie marcate şi cunoscute şi cine are conştiinţa curată nu ar trebui să se teamă. El a vorbit, din nou, în discursul către participanţi, despre punctul din proclamaţia de la Alba Iulia, din 1918, care face referire la drepturile minorităţilor şi despre care spune că nu a fost respectat.

Manifestarea s-a terminat cu intonarea imnurilor secuiesc şi cel al Ungariei.

Liderii românilor şi maghiarilor din Harghita au reacţionat încă de vineri faţă de organizarea acestei manifestări. Primul care a reacţionat a fost liderul deputaţilor social-democraţi, Mircea Duşa, care s-a declarat stupefiat şi a afirmat că este vorba de o acţiune sfidătoare şi batjocoritoare la adresa României.
‘Este de neînţeles şi sunt stupefiat că o astfel de manifestare a primit aviz favorabil atât de la municipalitate, cât şi de la poliţie şi jandarmerie. Constituţia României garantează dreptul la opinie, la conştiinţă şi liberă asociere, dar de la acest drept până la a se permite o aniversare cu fast a momentului invadării Transilvaniei, care a avut drept consecinţă, până la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, comiterea a mii de atrocităţi şi drame generate de fascismul horthyst şi, chiar mai mult de atât, ca Horthy să fie elogiat într-o casă de cultură, mi se pare sfidător şi batjocoritor la adresa ţării’, a spus deputatul PSD.

Parlamentarul harghitean a făcut apel la instituţiile statului să reacţioneze ferm, conform legii.
‘Este adevărat, trebuie să ne cunoaştem istoria, atât românii, cât şi maghiarii, să ajungem la o reconciliere şi asupra momentelor dureroase care au existat în trecutul nostru comun, dar este intolerabil ca în România Horthy Miklos, un criminal de război condamnat de o lume întreagă pentru ororile pe care le-a comis, să fie aniversat la 70 de ani de la intrarea sa în Miercurea Ciuc, după Dictatul de la Viena din 30 august 1940’, a afirmat Mircea Duşa.

Preşedintele Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaţilor, Korodi Attila, a fost de părere că, ‘până la urmă, Horthy nu a fost un personaj atât de negativ pe cât a fost descris de istorici’, dar consideră că despre acest lucru trebuie să discute, împreună, istoricii români şi maghiari.
‘Aşa cum Antonescu este considerat o figură controversată, şi despre Horthy se poate spune acelaşi lucru. (…) Dar cred că despre Horthy trebuie să vorbească împreună istoricii români şi maghiari, să existe un for comun al istoricilor celor două naţiuni’, a spus Korodi.

În opinia sa, este vorba despre ”o manifestare periferică”. ”Problema cu manifestarea (…) este aceea că este organizată de Mişcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate, care nu face decât să aducă tensiuni. (…) Eu cred că românii nu ar trebui să se teamă, pentru că astfel de manifestări sunt periferice şi dacă liderii maghiari reuşesc să pună la punct organizaţiile extremiste, atunci nu este nicio problemă, pentru că ele vor rămâne în zona periferică izolată’, a afirmat Korodi Attila.

Prefectul Harghitei, Ladany Laszlo-Zsolt, s-a declarat împotriva oricăror manifestări extremiste şi a arătat că problemele românilor şi maghiarilor din Harghita sunt aceleaşi.
‘Ca persoană publică, pot să spun că nu sunt de acord cu niciun fel de manifestări extremiste, din orice parte ar veni. Consider că problemele noastre, ale tuturor locuitorilor judeţului, sunt aceleaşi şi convieţuirea paşnică este cea mai importantă. Avem foarte multe de făcut pe plan socio-economic în judeţul Harghita ca să trecem de această perioadă grea şi consider că asta e important, şi nu altceva’, a subliniat Ladany Laszlo-Zsolt.

Manifestarea organizată de Mişcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate a primit avizul Primăriei Miercurea Ciuc, dar şi al poliţiei şi jandarmeriei.

Purtătorul de cuvânt al IPJ Harghita, Gheorghe Filip, a precizat că, din punctul de vedere al poliţiei, ‘avizul solicitat se referă la desfăşurarea în condiţii de ordine şi siguranţă publică a unei manifestări autorizate de primarul municipiului din Miercurea Ciuc’.