După 1989, visul oricărui român era să-și facă o firmă, să deschidă repede un butic sau un băruleț și să facă avere. Unii chiar au reușit, dar cei mai mulți au fost nevoiți să renunțe, mai ales după cristalizarea unei legislații fiscale extrem de restrictive. Pînă anul trecut, pentru deschiderea unei firme, investitorul era obligat să treacă prin furcile caudine ale unei pleiade de instituții, fiecare cu organizarea sa și cu disponibilități diferite de a răspunde operativ solicitărilor.
Analiza înregistrărilor agenților economici și a activității acestora presupune o separare a societăților comerciale, regiilor autonome și a organizațiilor familiale. O sinteză a înregistrărilor agenților economici, în ultimii 12 ani, se prezintă astfel:
Situația înregistrărilor pînă în luna iunie 2002
Forma juridică 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 Total
SA, SRL,SNC,
OC, RA 1.935 2.623 1.883 2.421 1.566 1.461 1.183 1.137 752 706 799 405 16.871
AF, PF 397 357 156 69 472 718 679 1633 1.140 967 701 298 7.587
Total 2.332 2.980 2.039 2.490 2.038 2.179 1.862 2.770 1.892 1.673 1.500 703 24.458
Abrevieri: SA – societate pe acțiuni; SRL – societate cu răspundere limitată; SNC – societate în nume colectiv; OC – organizație cooperatistă; RA – regie autonomă; AF – asociație familială; PF – persoană fizică.
Din interpretarea datelor rezultă că, în iunie 2002, erau înregistrați 24.458 agenți economici, din care 16.871 societăți comerciale, sucursale, regii autonome și organizații cooperatiste, precum și 7.587 persoane fizice și asociații familiale. Urmărind evoluția înregistrărilor, se constată că:
• cel mai mic număr de înregistrări a fost în anul 2000, respectiv 1.673 agenți economici;
• începînd cu anul 1995, trendul a fost descendent la înregistrările de societăți comerciale;
• în cazul persoanelor fizice și al asociațiilor familiale, perioada 1991-1994 a fost caracterizată de o scădere continua a numărului acestora, iar 1994 – 2002 prezintă o creștere, cu un maxim în 1998, de 1.633. Anul 1998 a fost primul în care numărul persoanelor fizice și al asociațiilor familiale înregistrate l-a depășit pe cel al societăților comerciale.
În aceste condiții se pot concretiza următoarele:
• creșterea numărului de asociații familiale și persoane fizice autorizate a fost influențată de:
-simplitatea înființării și taxele, relativ mici, de înregistrare;
-lipsa obligativității depunerii capitalului social la înființare;
-sistemul simplu de evidență contabilă;
-abandonarea societăților comerciale care au probleme de legalitate (asociați emigrați, sediu social fictiv, neautorizări etc).
• scăderea numărului de înregistrări la persoanele juridice a fost cauzată de:
-lipsa capitalului social inițial, necesar lansării unei afaceri;
-lipsei de experiență în conducerea unei firme complexe;
-birocrației, fiscalității ridicate și sistemului contabil, relativ complicat;
-presiunii permanente exercitate de instituțiile de control al activității agenților economici.
Specialiștii Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) din Bacău spun că evoluția negativă din domeniul înregistrării firmelor creează premise pentru birocrație și corupție, scăderea veniturilor la bugetul statului și la bugetele locale, evaziune fiscală, favorizării unor activități ilicite, practicarea unor activități neautorizate și amplificarea tendinței angajatorilor de a practica munca „la negru”.
Reprezentanții CCIA mai consideră că numărul relativ mare al solicitanților de autorizații pentru forme de organizare în asociații familiale sau persoane fizice, precum și faptul că pînă la 1 iulie 2001 doar Consiliul Județean le elibera, a condus la o oarecare superficialitate a acestora. Descentralizarea activității de autorizare la nivelul administrațiilor locale și colaborarea acestora cu CCIA Bacău pot conduce la un mai bun discernămînt în identificarea activităților micilor întreprinzători și, totodată, la respectarea legislației privind înregistrarea în Registrul Comerțului.
Repartiția pe domenii de activitate
Agenții economici au înscrise în actele constitutive o gamă foarte mare de activități, însă cei mai mulți dintre comercianți sînt în imposibilitatea de a le concretiza în întregime.
Tabelul domeniilor de activitate
Forma juridică Industrie Comerț Agricultură Turism Servicii Construcții Total
SA, SRL, SNC,
OC, RA 1.842 10.914 585 586 2.374 570 16.871
AF, PF 771 5.508 199 279 756 74 7.587
Total 2.613 16.422 784 865 3.130 644 24.458
Datele de mai sus evidențiază că cele mai multe înregistrări sînt pentru activitatea de comerț, cu 67,14 la sută, din totalul agenților economici, urmat de servicii, cu 12.83 procente și industrie, cu 10,64 la sută, situația fiind similară atît în cazul persoanelor juridice, cît și al persoanelor fizice și asociațiilor familiale. Se dovedește astfel că inițierea unei afaceri în domeniul comerțului este mai la îndemîna băcăuanilor, deoarece oferă rezultate mai rapide și nu necesită un capital mare de investit. De asemenea, nu este necesară o pregătire prealabilă, de consistență, a activității. Lipsa stimulării activităților de producție și a capitalului de investiții necesar este reflectată printr-un număr redus de firme avînd ca obiect de activitate principal declarat „producție”. Deși aproximativ jumătate din populația județului Bacău locuiește în mediul rural (ceea ce dă un potențial ridicat de forță de muncă), agricultura este un domeniu prea puțin atractiv pentru investitori, înregistrîndu-se un procent de numai 3,2 la sută.
Totul ține de politica guvernamentală
La nivel declarativ, toate guvernele, inclusiv cel actual au încercat eliminarea barierelor administrative și financiare ce stînjenesc procesul de creștere a spiritului antreprenorial, simplificarea procedurilor de înregistrare a agenților economici și de autorizare a funcționării acestora.
Un alt aspect care merită menționat este încercarea firavă a Executivului actual de a delega o parte din atribuțiile privind mecanismele administrative către structurile neguvernamentale. Un prim pas realizat în această privință îl reprezintă Biroul Unic din cadrul CCIA ca structură de tip „one stop office”, cu care întreprinzătorul intră în contact. Avantajele sînt evidente în ceea ce privește reducerea birocrației, prin faptul că agentul economic nu mai este purtat pe la diverse instituții, cu funcționari publici de factură învechită.
Lasă un răspuns