Decizia Bancii Nationale de a majora dobinda de referinta de la 10 la 10,25 dovedeste ingrijorarea acestei importante institutii fata de situatia reala a economiei romanesti. Asta inseamna ca toate mesajele linistitoare venite dinspre Guvern cu privire la inflatie si la cresterea economica sint exagerate si lipsite – pe alocuri – de fundamentare realista. Incercarile de negociere intre Executiv si BNR pentru o strategie comuna menita sa stopeze inflatia si deficitul bugetar au esuat lamentabil, fiecare dintre cele doua institutii fundamentale ale Romaniei urmindu-si propriile cai, absolut diferite.
Cresterea acestei dobinzi controlate de catre BNR are ca efect imediat scumpirea creditelor in lei (si cele deja contractate, si cele ce vor fi lansate de-acum incolo), ieftinirea euro si scaderea consumului general. Despre ce-nseamna scumpirea creditelor nu cred ca sint multe de spus. Deja romanii – ametiti de declaratiile oficiale care sustin cresterea continua a nivelului de trai – au ajuns la limita indatorarii. Pe linga ratele la banca, au de platit tarife majorate la utilitati (apa, electricitate, gaze…). In plus, trebuie sa amintim faptul ca BNR, in acest an, a crescut dobinda de referinta de mai multe ori, de la 7 la 10,25 la suta. Procentual, asta inseamna foarte mult. Pina acum, bancile – in goana lor nebuna dupa cota de piata – s-au abtinut de la vreo reactie. Au pastrat dobinzile la creditele in lei aproape neschimbate. Acum este posibil sa asistam la „ruperea digurilor bancare”, adica la cresteri neasteptate ale dobinzilor la depozite si credite. Trecerea de la 10 la 10,25 poate fi picatura care a umplut paharul. Asta ar insemna – pe termen mediu si lung – o incetinire drastica a investitiilor. Cel mai afectat domeniu poate fi cel imobiliar (care oricum a luat-o razna in Romania!), constructorii raminind fara finantarile ieftine.
Un sentiment de bucurie (inconstienta!) poate fi provocat de intarirea leului. In zilele care urmeaza vom vedea, poate, un euro la sub 3,40 lei, ceea ce se va traduce printr-o reducere artificiala a inflatiei. Este un rezultat fara fundamente economice. De fapt, BNR da o mina de ajutor actualului Executiv si ii condamna pe cei ce vor forma, in decembrie, viitorul Guvern. Virful de inflatie va fi mutat citeva luni mai incolo, adica dupa ce trec alegerile. Inainte de taierea porcului este posibil sa vedem euro iarasi la peste 3,70 lei, ceea ce ne va obliga la plata unor facturi inumane la energie electrica si gaze (care depind de cursul valutar). Cumparati acum valuta ieftina, ca nu se stie cind va va trebui!
Scumpirea creditelor ii enerveaza pe bancheri. Daca vorbim acum de citeva sute de mii de romani restantieri la plata ratelor lunare, in octombrie s-ar putea sa consemnam peste un milion de datornici. Asta echivaleaza cu cresterea ratei de „credite otravite” din portofoliile bancilor, cele mai mici putind ajunge in criza de lichiditate. Lipsa banilor inseamna un consum redus, adica taxe mai putine la bugetele locale si centrale, o viteza mai mica de circulatie a capitalului, profituri infime in domeniile comerciale si de servicii. Intr-un cuvint, un PIB mai mic! Singura salvare vine (culmea!) dinspre inundatii! Ele inseamna cresterea investitiilor in infrastructura si vinzari bune pentru comerciantii de mobila si de aparatura electrocasnica. Este o viziune cinica, dar asta este economia de piata…
Stefan RADU
Lasă un răspuns