A TRĂI FRUMOS

Eugen VERMAN

Mi-a trebuit ceva vreme să înțeleg sensul salutului pe care, de cînd îl știu, domnul Culiță Herea mi-l adresează și-l adresează, de fapt, tuturor cunoștințelor sau prietenilor săi: Să trăiți frumos! Momentul a sosit în ziua cînd m-am hotărît să merg la slujbele de duminica, la Catedrala „Sfîntul Nicolae”, lucru pe care, recunosc nu fără jenă și părere de rău, l-am evitat mulți ani. Așa a fost să fie, așa au fost timpurile!… Pînă atunci, de cîte ori mă întîlneam cu domnul Culiță Herea, ne salutam – eu cu „Bună ziua”, și, cum spuneam – el cu „Să trăiți frumos”! Și ne cunoșteam de ceva vreme, el era, cu aproape patru decenii în urmă, muncitor, mai bine zis măcelar la magazinul alimentar, lucra la „butuc” și tot pe atunci mi-a zis că-și completează studiile – avea școală profesională și începuse liceul economic. Era, la acea vreme, un tînăr destul de cumpătat, dar vesel tot timpul, nu l-am văzut niciodată încruntat sau trist. Poate o fi avut și astfel de momente, dar se ferea să le afișeze în public, sau mai știu eu ce… După cîțiva ani „a dispărut” de la „butuc”, terminase liceul și cei din conducerea întreprinderii alimetare, apreciindu-l, l-au promovat, l-au luat la birouri, unde – tot el mi-a spus cînd ne-am întîlnit – se ocupa de aprovizionarea privind desfacerea cărnii și produselor din carne în magazinele marii întreprinderi alimentare. Avea o muncă mult mai importantă, mai complexă, dar tînăr era, școală avea, experiență la fel. Și mai era și felul său de a fi : mereu jovial, mereu vesel și, în același timp, cum mai spuneam, cumpătat, serios și prietenos. Și, același salut: Să trăiți frumos!
Au trecut anii, ne-am mai văzut, uneori, din Paști în Crăciun, cum se spune, și de fiecare dată l-am găsit același om cu mult bun simț, respectuos, săritor la nevoie, dacă era cazul… Uite așa a ieșit și la pensie și de o bucată bună de timp lucrează, totuși, la un mic magazin de băuturi din piața cea mare a Bacăului. Mai cîștigă un ban, patronul are mare încredere în el, îl știe de mult că-i cinstit și corect și calculat… Atunci, în ziua aceea de duminică, dimineața devreme, cînd m-am dus la Biserică, între cei de la strană care răspundeau cuvintelor preotului, l-am zărit, alături de domnul Viorel Ivan, dascălul cunoscut și arhicunocut, l-am zăit, deci, și pe domnul Culiță Herea. Pios, cucernic, îmbrăcat decent, intona, împreună cu ceilalți de acolo, unii dintre ei viitori preoți, ode aduse Divinității… După aceea, duminică de duminică, l-am întîlnit acolo. Așa am înțeles sensurile profunde ale salutului său: Să trăiți frumos! să merg la slujbele de dumin

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!