De fiecare data cind se pune problema faptului ca preturile in România sint mai mari decit in alte tari dar veniturile mult mai mici, raspunsul economistilor de salon este unul singur: in România se munceste prea putin.
Si, nici o surpriza, corul robilor preia refrenul si il aproba doct. Asa e, noi muncim putin si prost spre deosebire de altii, care muncesc mult si bine si de asta au salarii mult mai mari. Oare?
Daca am compara munca bugetarilor am vedea ca nu exista diferente majore. Si ma refer la cantitatea de munca, nu la alte aspecte. Ceea ce face un profesor in România face si un profesor in Franta. Un medic, un politist, un pompier muncesc la fel, poate mai bine dotati la ei, insa primesc bani mai putini pentru aceeasi munca. Deci, un prim semn de intrebare.
Sa zicem ca poate in mediul privat o sa gasim rezolvarea si demonstratia. Sa luam cazul salariatilor de la Dacia. Aflati sub management Renault imi vine greu sa cred ca angajatii de la Mioveni muncesc mai putin decit cei de la uzina Dieppe din Franta. Si, totusi, salariile din România sint mai mici.
Sau, un alt exemplu, cel al lucratoarelor din confectii care lucrau in conditii de semi-sclavie pe salariul minim pe economie; munceau ele mai putin decit confectionerele din Italia?
Pentru ca, tocmai din acest motiv, al existentei unei forte de munca ieftine au venit francezii la noi. Din acest motiv – posibilitatea platii unor salarii mai mici pentru aceeasi munca – migreaza investitorii prin tari din toata lumea. Iar salariatii de la fabricile din România, India sau China ar putea munci 24 de ore din 24, ar putea fi supercalificati si cu randamente nemaivazute; tot nu ar primi lefurile din tarile de bastina ale patronilor.
Prin urmare, problema este pusa gresit: salariile au mai putina legatura cu randamentul muncii si mai multa cu alti factori.
Ati auzit de neocolonialism? E si asta o forma de dominare economica a tarilor napastuite de comunism . Sunt prea destepti strategii economici din Vest, ca sa ne prindem noi de miscarea de dezvoltare a lor . Mai intii ne-a distrus sistematic timp de douazeci de ani industria , care chiar daca era depasita tehnic , era sanatoasa , apreciata pentru produsele noastre de tot globul . Apoi cerintele pietii ,ne-a determinat sa le acceptam toate produsele lor inferioare , fie la second hand , fie nevandabile la ei ,Vorbind de confectii , investitorul strain , a descoperit la noi , o piata a muncii cu facilitati fiscale nemaiintilnite in alte locuri . Ei aduc , materie prima ,utilaje , auxiliare si tot ce se cuvine in procesul tehnologic , de la ei . Energia si locatia ieftina , le sporeste cifra de afaceri Infantilitatea sindicatelor de la noi , ii lasa pe robii romani ce lucreaza la ei, fara nici o aparare in fata lacomiei lor Daca ai nostri, cer ceva , automat strainul pleaca in Republica Moldova sau in alte tari subdezvoltate . Sa ne mai miram de ce colectam tot gunoiul lor , automobile , textile , incaltaminte si orice bun de la tomberoanele lor ? Pentru ca nu avem si sufletul nostru vrea si el un pic de mai bine . Putem sa punem o mie de taxe de poluare auto ,si alte ingradiri , romanul e inventiv, gaseste el o modalitate de a eluda legea . As fi curios , proportional cu numarul de asistati social si cei care lucraeaza serios in productie cu contract de munca , care e raportul ? in rest aceleasi paminturi nedestelenite, aceleasi ruine fantomatice ale indutriei romanesti , aceeasi lehamite fata de munca si instaurarea starii de cetatean lamentabil : munca nu e de noi , smecheria si hotia e cuvintul de baza , specula ,care mai nou vrea sa se cheme comert Noi ne consideram prea superiori pentru a munci , Ne facem ca muncim , viata se face ca ne da . Ca in lumea a treia
muncim anapoda. fara creier.fara organizara nimic si nicaieri nu se face in lume.in ce priveste calitatea santem la pamant. nu mai departe vezi PIATA CENTRALA.
Cred ca mai degraba de productivitatea muncii se leaga chestiunea performantei intr-o industrie.Vedeti exemplul american.Apoi „iubitii nostri conducatori” au uitat ca au facut praf aproape „in integrum”industria noastra. N-a reusit nicio tara din jur o asemenea”performanta”.
O uriasa forta de munca specializata pe diverse domeniii s-a vazut peste noapte fara obiectul muncii . Cei mai multii dintre ei s-au intors acasa ,altii au emigrat pe meleaguri straine. Aceasta uriasa forta de munca s-a reintors in habitatul rural si intr-o perioada scurta de vreme s-a depreciat.Tovarasii de la Bucuresti stiu foarte bine chestia asta,dar prefera sa arunce cu noroi in demnitatea unui intreg popor, aratindu-l cu degetul ca este puturos.
Fals dragi tovarasi, fals! Resuscitarea acestei uriase forte de munca , dinamizarea ei ,va fi in viitor proiectul oricarui guvern al Romaniei. Cind acesti oameni se vor intoarce in productie
vom trai bine. Cind se va intimpla acest lucru?Cind vom produce din nou valoare?Dumnezeu cu mila!