• acestea s-au desființat după revoluție, iar acum se cere reînființarea lor • cabinetele ar fi benefice pentru verificarea periodică a angajaților și a mediului în care ei lucrează • acordarea grupelor de muncă pentru mediile toxice încă mai iscă discuții aprinse
Cabinetele medicale din întreprinderile băcăuane închise, multe dintre ele, imediat după Revoluție, sînt acum rîvnite de autorități. Specialiști în medicină, dar și cei în protecția muncii, au înțeles cît de utile erau cabinetele de la fabrici și mulți speră că se va reveni la vechea formă de organizare. Angela Aflorei, directorul adjunct al Direcției de Sănătate Publică din Bacău, a vorbit în cadrul Comisiei de Dialog Social de ieri despre necesitatea monitorizării condițiilor de muncă din întreprinderile mari, dar și din firmele mai mici, în care există mediu toxic.
Doctorița Aflorei a explicat că, în primele șapte luni ale acestui an, au fost verificate 178 de obiective industriale, la 59 dintre controale determinările făcîndu-se cu ajutorul laboratorului de toxicologie. Au fost controlate locurile de muncă din 118 secții și s-au efectuat 873 de analize de noxe. Rezultatul este de-a dreptul îngrijorător: 250 de analize au demonstrat o depășire a limitelor de noxe impuse de lege. Cu alte cuvinte, aproape o treime din secțiile controlate nu le oferă salariaților condiții normale de muncă. Procentual, numărul cazurilor problemă este mai mic decît în 2001, însă nu poate mulțumi pe nimeni niște cifre, știut fiind că în oraș sînt muncitori care se pot îmbolnăvi oricînd.
Angela Aflorei a recunoscut că o parte dintre aceste necazuri se datorează și lipsei dispensarelor care existau odată în fabrici, pe care toți s-au grăbit să le desființeze. „Ar fi bine dacă într-o uzină ar fi un cadru medical care să verifice starea de sănătate a muncitorilor periodic, așa cum se făcea odată. Sau măcar să existe un asistent igienist, care să tragă cu ochiul, să vadă în ce condiții muncesc salariații. Aceștia măcar ne-ar atenționa, iar noi am merge direct la țintă”, a afirmat directorul adjunct al DSP. Angela Aflorei a pomenit și de lipsa doctorilor de medicina muncii, doar trei în tot județul Bacău. Ea consideră că, pentru ca absolvenții de medicină să aleagă această specializare, ar trebui să li se ofere anumite avantaje.
În urma analizelor, din ’90 încoace, au fost descoperite și declarate un număr de 436 de boli profesionale. Cel mai periculos pare să fie zgomotul infernal, în urma căruia foarte mulți muncitori au surzit. Bolile cauzate de mediul în care lucrează muncitorii din mediile toxice sînt probabil mai numeroase, însă nu există nici aparatură și nici specialiști pentru determinarea lor.
Cum rămîne cu grupele de muncă?
Plecînd de la verificarea condițiilor grele de muncă, discuția a curs spre grupele de muncă, care se acordă muncitorilor care lucrează în mediu toxic. Legislația s-a schimbat mult și în acest domeniu, rezultatul fiind o triere mult mai riguroasă a celor care pot beneficia de grupă.
Ioan Barbu, inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă, a afirmat că legea actuală este foarte bună, pentru că mulți dintre cei care au obținut înainte de 1990 grupa a II-a nu aveau acest drept. El a explicat că, dacă unu-doi muncitori lucrau în condiții grele, toată secția era băgată la grămadă și beneficia de avantajele ce derivau din aceasta: bani mai mulți la leafă și vîrstă mai mică de pensionare. Mai nou, cînd a mers la verificarea noxelor, Ioan Barbu spune că a văzut că la firma controlată se oprea instalația de ventilație sau salariații împroșcau peste tot cu acetonă, numai să le iasă pasența. Ei bine, spune Barbu, abia acum se face dreptate. Statisticile arată că, din 38.000 de salariați cu grupă, cîți erau la 31 martie 2001, mai beneficază în acest moment de grupă doar 7.300 de băcăuani. Mai sînt de făcut determinări ale noxelor la circa șapte firme din județ, însă numărul posibililor muncitori cu grupă nu va depăși, în final, 9.000.
Scoaterea grupei de muncă de la foarte mulți agenți economici a stîrnit însă discuții aprinse în ultimul an. Lucian Burcă, președintele Sindicatului Inginerilor Tehnici din Aerostar, a intervenit și în ședința de ieri, spunînd că legislația actuală este mai rea decît cea dinainte. Motivul: cei care au rămas cu grupa a doua de muncă pot ieși mai repede la pensie, însă banii pe care îi iau după ieșirea din cîmpul muncii sînt mai puțini decît în cazul unui muncitor pensionat în condiții normale. Ideea a fost contracarată de Iulia Radu, director stabiliri pensii al casei Județene de Pensii, care a explicat că stabilirea pensiei ține de salariile tarifare ale respectivei persoane, de sporuri, și nicidecum de grupă.
În discuție a intervenit și Ion Chiriac, vicepreședintele Consiliului Județean, care a spus că unii patroni se plîng de legislația greoaie. Documentația pe care trebuie să o prezinte un patron pentru ca unul sau doi angajați să primească grupă este atît de stufoasă, încît firma renunță. Barbu a spus că, înainte, existau vreo 17 acte normative în baza cărora se dădeau grupa, iar Chiriac, glumind, a replicat că toate cele 17 legi s-au adunat într-una singură. (Eduard ADAM)
Lasă un răspuns