Mitropolitul Varlaam al Moldovei va fi canonizat la mănăstirea Secu

în perioada 29 – 30 august, la Mănăstirea Secu, județul Neamț, va avea loc proclamarea canonizării Sfîntului Ierarh Varlaam al Moldovei. Pomenit în cărțile de școală, chiar în anii de comunism, Mitropolitul Varlaam a contribuit la progresul limbii române și la unitatea de neam. Majoritatea tipăriturilor lui au fost adresate și românilor din Transilvania, și celor din alte provincii. Născut în jurul anului 1585, în părțile Vrancei, decedat în aug../dec. 1657, la mănăstirea Secu, Varlaam a învățat carte în „schitul lui Zosin” pe valea Secului. Călugărit la Secu, sub numele Varlaam (probabil din botez era Vasile), a fost egumen al mănăstirii și arhimandrit. în 1628 a fost trimis într-o misiune la Moscova, iar în 1632 a fost ales mitropolit al Moldovei (hirotonit 23 septembrie 1632), păstorind pînă în aprilie 1653, cînd s-a retras la Secu. în 1639 s-a numărat printre candidații la scaunul de patriarh ecumenic. Mitropolitul Varlaam a fost preocupat îndeosebi de probleme cărturărești: în 1640 a înființat o tiparniță, la Iași, în care a tipărit mai multe cărți de învățătură în românește. în timpul păstoririi sale, Vasile Lupu a întemeiat colegiul de la Iași, cu profesori trimiși de la Kiev. în 1642 au avut loc lucrările Sinodului de la Iași, la care a participat și mitropolitul Varlaam. Prin 1644 – 1645 a convocat el însuși un sinod al tuturor ierarhilor din Țara Românească și Moldova, care a aprobat răspunsul împotriva Catihismului calvinesc, scris de el. Varlaam a susținut ctitoriile lui Vasile Lupu – între care și biserica „Sf. Trei lerarhi” din Iași (1639) – în care au fost așezate moaștele Cuvioasei Paraschiva (1641).t egumen al mănăstirii și arhimandrit. în 1628 a fost trimis într-o misiun

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!