Cu ochii peste gard

Moscova bate toaca prin Chișinău

Doru CIUCESCU

Din data de 13 ianuarie 2001, de cînd Mitropolia Basarabiei a cîștigat procesul la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) obligînd, în consecință, la 30 iulie 2002, Guvernul Republicii Moldova să recunoască legalitatea Mitropoliei Basarabiei, Mitropolia Moldovei (a cărei mitropolit Vladimir face parte din Sinodul de la Moscova) a început, cu mijloace specifice, să denigreze fățiș Uniunea Europeană, în ton cu Moscova.
Un ecou al al acestei atitudini dirijate de Kremlin prin intermediul puterii comuniste de la Chișinău, a fost fondarea, la 7 februarie 2007, a Asociației Creștinilor Ortodocși „Fericita Maică Matrona”, a cărei denumire aduce izbitor de mult cu sintagma „Maica Rusia”, în numele căreia s-a întins pînă la Marea Behring, la Munții Caucaz și peste teritoriul pruto-nistrean, atît imperialismul țarist cît și cel sovietic.
Această nou înființată asociație ortodoxă de rit pravoslavnic a scos o „foaie de cuget pentru tot creștinul” denumită „Toaca”, în care termenul „antihrist” și derivatele lui se găsesc într-o așa de mare abundență, încît în subsolul ultimei pagini cititorii sînt rugați să nu folosească acest ziar „în scopuri menajere.”
Publicația are și argumente în apărarea credinței creștine, poate nu surprinzător, chiar în comunismul din perioada U.R.S.S. Astfel, la pagina 8, în articolul „Glasuri din iad”, se arată că geologii sovietici, în frunte cu Dimitrie Azakov „au descoperit iadul (…) cînd sfredeleau într-un loc anumit din Siberia de Vest și au atins adîncimea de 14,4 kilometri”. Geologul sovietic a declarat: „Cînd am ridicat sfredelul nu puteam crede ochilor: în norul de gaza apăru o ființă colțată și cu ghiare, avînd niște ochi mari plini de răutate și, înainte de a dispărea, a zbierat ca o fiară. Mai departe Dimitrie Azakov a declarat: „Am coborît microfonul pentru înregistrarea sunetelor platformelor litosferice. Însă, în locul sunetelor mișcării platformelor am auzit glas omenesc ce exprima o adîncă suferință”. Cu astfel de relatări dorește foaia „Toaca” să dreagă busuiocul cînd este vorba de U.R.S.S., care a transformat nenumărate biserici în hambare. Însă, degeaba, fostul imperiu sovietic este legat pe veci în conștiința oamenilor de apariția primei țări în care comuniștii au ajuns la putere, de comunismul care a dus la egalizarea spre sărăcie și nu a triumfat în fața societății bazate pe capital, cu o constituție apărătoare, cu adevărat, a drepturile omului.
În paginile acestui ziar, soluția pentru a sări în apărarea Federației Ruse, ca succesoare a U.R.S.S., este atacarea grosolană a Uniunii Europene. Astfel, la pagina 2, în articolul „Apusul libertății”, se afirmă că „introducerea noilor buletine de identitate la baza cărora se află codul personal de identificare” este „o campanie antiortodoxă”, „o dorință oarbă de a îndeplini prescripțiile anticreștine ale Uniunii Europene.”
Un mare nod în gîtul celor din spatele publicației „Toaca” este propunerea unor deputați „anticreștini și trădători de credință (…) de a introduce (…) pentru sărbătorirea Crăciunului ziua de 25 decembrie”. La pagina trei apare și argumentația: „Orientîndu-se spre Europa, de fapt ei doresc ca marea sărbătoare a Nașterii Domnului să nu mai existe, să se prefacă într-o sărbătoare laică, cum este întreaga Europă laicizată.” În realitate, supărarea celor de la „Toaca” este faptul că în Republica Moldova nu s-ar mai sărbători oficial (zi liberă etc.) Crăciunul în aceeași zi cu Federația Rusă, ci cu România. În finalul acestui articol apare chemarea războinică: „De aceea, să cerem Bunului Dumnezeu ca să-i risipească pe vrăjmașii Lui, distrugându-le toate uneltirile.”
Un lung ghimpe înfipt în pielea susținătorilor din umbră a foii „Toaca” este Legea cultelor, care a fost adoptată la 11 mai a.c. de către 77 de deputați din 99, doi dintre ei fiind absenți. Această lege, cum era de așteptat din partea unui președinte comunist, nu a fost promulgată de către Vladimir Voronin. Ca urmare, în pagina patru din „Toaca” apare o scrisoare de mulțumire semnată de clerul Bisericii Ortodoxe din Moldova, care începe cu „Multstimate Domnule Președinte” și continuă într-un mod asemănător cu osanalele ridicate de presa comunistă română „conducătorului iubit”, atît de iubit încît a sfîrșit ciuruit de gloanțe lîngă zidurile unei cazărmi din Tîrgoviște. De ce deranjează, de fapt, această lege pe comuniștii cu sutană din Republica Moldova? Un exemplul este articolul 52 care prevede: „Dacă prin tratatul internațional la care Republica Moldova este parte sunt stabilite alte norme decît cele prevăzute de lege, se aplică dispozițiile tratatului internațional”. Adică, nu cumva în Republica Moldova să se aplice „prescripțiile anticreștine” ale Uniunii Europene, ținta spre care Kremlinul amenință că se vor îndrepta rachetele cu focoase nucleare ale Federației Ruse. Un alt exemplu, este faptul că în articolul 4 „se pedepsește intoleranța confesională ca infracțiune”. Aici supărarea vine din faptul că vor fi pedepsite ca infracțiuni agresiunile verbale și fizice la care se pretează unii reprezentanți ai Mitropoliei Moldovei la adresa enoriașilor și clerului Mitropoliei Basarabiei.
Acum, în ajunul celei de a III-a Adunări Ecumenice Europene, care se va desfășura în perioada 4-9 septembrie 2007 la Sibiu, la care va participa inclusiv capul bisericii ortodoxe ruse, Alexei al II-lea, este necesar să aibă loc negocieri reale, care să soluționeze creștinește problema jurisdicției canonice din Republica Moldova. Însă este greu de crezut că Moscova va înceta să bată toaca prin Chișinău, cu sau fără foaia „Toaca”. Fiindcă ne amintim ce înseamnă politica de dublu standard, cu una spusă pentru cei de-acasă și alta celor de afară. Poate se va găsi cineva la Sibiu care să-i întrebe pe ierarhii Mitropoliei Moldovei și ai Patriarhiei Ruse cît de mult vor ei să fie alături de Europa creștină într-adevăr… cu Federația Rusă, ci cu România. În finalul acestui articol

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!