Pur și simplu

Nedumerire

Valeriu TRAIAN

O știre din Jurnalul Național de luni, 3 septembrie 2007, p.10, cu privire la Euroalegeri ne face cunoscut sub titlul „Tokes, sfătuit să refuze UDMR”, că: „Scaunul Sf. Gheorghe consideră că episcopul Laszlo Tokes nu ar trebui sa accepte propunerea UDMR privind o lista comună pentru PE care să-i aibă pe primele locuri pe președintele Uniunii, Marko Bela și pe Laszlo Tokes”. în continuare, aceeași știre mai conține o frază în care se spune, întărind teza din primul citat că: „în opinia președintelui UCM – Scaunul Sf. Gheorghe – Gazda Zoltan, dacă Tokes acceptă propunerea UDMR i-ar dezamăgi pe cei care l-au sprijinit și ar întări mai mult „poziția de putere” a actualei conduceri a Uniunii”.
Ne intereseaza mai puțin, sau deloc, luptele intestine dintre UCM și UDMR și ce părere are Gazda Zoltan despre relațiile lui Tokes cu Bela, nici dacă cei doi trebuie să mearga pe o listă în Parlamentul European. Ne-a sărit în ochi denumirea unității teritorial-administrative în numele căreia vorbește Gazda Zoltan: „Scaunul Sf. Gheorghe”. Jurnalul Național publică știrea, reprodusă, probabil, după un comunicat al UCM, dar nu pune un asterisc la denumirea cu pricina, pentru ca să știe cititorul român dacă avem un nomenclator nou al organizării teritorial-administrative a României și de cînd. Cuvîntul Scaun ne amintește de administrația Imperiului Austro-ungar de dinainte de 1918, în cel mai rău și nefericit caz de perioada hortistă dintre 1940 -1944, nicidecum de vreo denumire administrativ-teritorială actuală românească. Dacă cei din UCM sau UDMR folosesc în documentele lor interne o astfel de denumire, e treaba lor. Deși cred că n-ar avea dreptul, au după părerea noastră toata libertate s-o facă. Dar odata ce sintagma intră pe circuitul național, poate și internațional, ne sunt datori cel puțin cu o explicație susținută de un document al Ministerului Internelor și al Administrației Publice. Or, după știința noastră, un astfel de document nu s-a emis. Atunci cum își permit să sfideze opinia publică din România cu o astfel de provocare, la fel de grosolană ca și plantarea panoului de demarcație dintre județele Brașov și Covasna ca „Ținut Secuiesc”. Dacă Ministerul de Interne nu s-a sesizat de introducerea unor astfel de denumiri teritorial-administrative pe teritoriul României, o facem noi și cerem onoratului Minister să exprime public punctul său de vedere, nu pentru altceva, ci ca să știm cine ne guvernează și în baza căror legi o face. Să știm cărui zeu administrativ ne închinăm, celui de dincolo de Tisa sau celui de pe Dîmbovița. Iar dacă administrația dîmbovițeană își revendică, firesc, dreptul de a răspunde afirmativ la nedumerirea noastră să facă bine și să aducă la ordine toate administrațiile teritoriale din România spre a folosi un limbaj comun, limbajul administrației românești.
Nci după intrarea României în UE, oamenilor acestora care trăiesc în „Scaune”, nu în orașe, municipii sau județe, nu le mai vine scaunul la cap? Tradiție vor spune, tradițiile trebuiesc respectate. Da, suntem de acord să-și păstreze tradițiile în limbă, port, jocuri și cîntece, hore și obiceiuri de clacă. Dar cînd ești cetățean al țării în anul 2007, nu mai folosești denumiri administrative din Evul Mediu, iar limba țării în care ești născut și al cărei cetățean ești nu este nici aleatorie nici negociabilă, ci este o datorie cetățenească s-o știi și s-o vorbești. respectate. D

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!