Curtea supremă americană a acceptat să examineze în primăvara lui 2011 plângerea colectivă depusă de aproape 1,5 milioane de angajate, foste şi actuale, ale celui mai mare lanţ de magazine din lume, Wal-Mart, pe care îl acuză de discriminare sexuală, scrie ziarul Le Figaro în ediţia de luni.
Curtea supremă a Statelor Unite va examina valabilitatea celei mai mari plângeri colective din istoria ţării, depusă împotriva liderului comercianţilor americani Wal-Mart. La originea acestei plângeri record se află şapte angajate care au dat în judecată grupul în 2001, pe motiv că ‘femeile sunt mai puţin plătite decât bărbaţii pentru munci similare, în pofida unei mai bune aprecieri şi a unei vechimi mai mari’.
În 2007, un judecător federal le-a autorizat să reprezinte în numele lor pe toate femeile angajate la Wal-Mart din decembrie 1998, adică aproximativ 1,5 milioane de persoane. Decizia a fost confirmată în aprilie trecut de Curtea de apel din San Francisco, cu 6 voturi pentru contra 5. Wal-Mart a continuat să conteste plângerea şi a prezentat cazul în faţa Curţii supreme a ţării.
În cererea sa de analizare a dosarului, Wal-Mart, numărul unu mondial în sectorul distribuţiei, primul angajator din SUA cu 1,4 milioane de salariaţi în cele 3.400 de magazine americane, aminteşte că ‘miliarde de dolari’ sunt în joc.
Potrivit grupului, reclamantele nu ar fi trebuit să fie autorizate să depună plângere în nume colectiv, deoarece fiecare magazin funcţionează independent. Curtea supremă americană va examina plângerea în cursul primăverii viitoare şi se va pronunţa înainte de luna iunie 2011 dacă i se va da sau nu urmare.
Într-un comunicat, Wal-Mart s-a declarat ‘satisfăcut’ de faptul că dosarul va fi examinat de Curtea supremă, adăugând că ‘toată confuzia actuală legată de legislaţia plângerilor în nume colectiv dăunează tuturor: angajatorilor, angajaţilor, întreprinderilor de toate tipurile şi dimensiunile şi sistemului juridic civil’.
Nu este pentru prima dată când Wal-Mart se confruntă cu o plângere a foştilor angajaţi. În 2008, grupul a plătit circa 640 de milioane de dolari ca să pună capăt celor 63 de acţiuni deschise în perioada 2000-2007 de lucrătorii nemulţumiţi de salarii şi de condiţiile de muncă. În luna mai a acestui an, grupul a acceptat să plătească 86 de milioane de dolari drept despăgubire unui număr de 232.000 de foşti salariaţi, care au cerut plata concediilor legale şi a orelor suplimentare. AGERPRES
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.