Litigiul privind CET Borzești are rădăcini mai vechi, din 2002, cînd Guvernul PSD a decis să arunce centralele de termoficare, generatoare de pierd…

Administrator

CITAT:
Litigiul privind CET Borzești are rădăcini mai vechi, din 2002, cînd Guvernul PSD a decis să arunce centralele de termoficare, generatoare de pierderi imense, în curtea consiliilor locale.

are foto cod „term” – CET Borzești este vînată de doi creditori

Termoelectrica și ANAF vor CET Borzești înapoi

Pe rolul instanțelor băcăuane se află două procese legate de CET Borzești, unul intentat de Termoelectrica și unul de Agenția Națională de Administare Fiscală (ANAF). în ambele dosare se cere anularea Hotărîrii Consiliului Local Onești nr. 33/2006, prin care patrimoniul SC Termon SRL (inclusiv CET Borzești) a fost trecut în domeniul public al municipiului.
Litigiul privind CET Borzești are rădăcini mai vechi, din 2002, cînd Guvernul PSD a decis să arunce centralele de termoficare, generatoare de pierderi imense, în curtea consiliilor locale. Oneștenii s-au opus, pentru că odată cu preluarea CET Borzești de la Sucursala Electrocentrale (SE) Borzești, ar fi fost preluate și datoriile uriașe, de 387 miliarde de lei vechi. Guvernanții de atunci au promis că datoriile vor fi șterse, urmînd să fie preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), iar centrala de la Borzești a ajuns pînă la urmă la fosta firmă de termoficare, Termon SRL Onești.
Ulterior, AVAS nu a mai preluat datoriile, care au continuat să fie cerute de Termoelectrica de la Termon SRL. Pentru că termoficarea oneșteană înregistra pierderi uriașe, SE Borzești a cerut înapoi centrala, în contul datoriilor. Numai că, pe 30 mai 2006, Consiliul Local Onești a decis să treacă CET Borzești în domeniul public al municipiului, fiind transferată din patrimoniul Termon SRL, firmă care a intrat de curînd în insolvență.

Doi vînători țintesc spre CET Borzești

Așa s-a ajuns la primul proces, intentat de Termoelectrica; Ioan Pavel, directorul SE Borzești, a declarat că legislativul local nu avea dreptul să transfere centrala, pentru că existau litigii privind datoriile. „Termoelectrica nu are calitate în acest proces, legat de CET Borzești, pentru că este vorba de datorii, iar acestea au fost incluse în masa credală de la Termon SRL, după declanșarea procedurii de insolvență”, ne-a declarat secretarul municipiului Onești, juristul Daniel Spînu.
Nici ANAF nu mai are ce să recupereze de la Termon SRL, pentru că și centralele de cartier, împreună cu rețeaua de conducte termice, au fost transferate la actuala firmă de termoficare, Termon CT SA. Ca urmare, și ANAF a deschis un proces, prin care urmărește să pună mîna pe CET Borzești, în contul datoriilor. Juristul Daniel Spînu a precizat că acțiunea ANAF este tardivă, fiind introdusă la un an și jumătate după aprobarea HCL 33/2006, hotărîre prin care CET Borzești a ieșit din patrimoniul Termon SRL. CET Borzești s-a oprit definitiv la 1 aprilie 2006 și se află acum în conservare. (George MARTIN)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.