Comisarul șef al Gărzii de Mediu, Titi Secară, susține că nu există nici un studiu care să demonstreze că depozitul de fosfogips este periculos.

Halda de fosfogips, o nebuloasă pentru autorități

Autoritățile județului și cele cu responsabilități în protecția mediului nu reușesc să găsească o soluție în ceea ce privește halda de fosfogips a fostului combinat chimic Sofert. Deși în discuție sînt mai multe proiecte și soluții pentru ecologizarea muntelui sau exploatarea fosfogipsului, nici o idee nu pare să poată fi pusă în practică. Partidul Ecologist Român a organizat, ieri, o nouă dezbatere publică pe această temă la care au fost invitați reprezentanți ai autorităților locale, de mediu, proprietarii haldei, ONG-uri și profesori universitari. Aceștia au încercat, preț de cîteva ore, să găsească o soluție viabilă pentru ecologizarea muntelui de fosfogips. Nu au reușit să ajungă însă la un consens nici măcar în ceea ce privește pericolul pe care îl presupune halda pentru mediu și sănătatea băcăuanilor. în timp ce reprezentantul Autorității de Sănătate Publică a fost de părere că pînza freatică este afectată de deșeurile de la fostul Sofert, iar Agenția de Protecția Mediului a confirmat că deșeurile sînt încadrate în categoria celor periculoase, comisarul șef al Gărzii de Mediu, Titi Secară, susține că nu există nici un studiu care să demonstreze că depozitul de fosfogips este periculos: „S-au făcut mai multe studii și a reieșit că nu există radioactivitate în zona haldei și că nu e periculos pentru mediu și sănătatea oamenilor. Mai mult decît atît, firma care a cumpărat Sofertul spune că fosfogipsul a fost încadrat greșit în categoria deșeurilor periculoase și a cerut un studiu pentru scoaterea lui din această listă.”

Nimeni nu-și asumă răspunderea pentru ecologizarea muntelui de fosfogips

Responsabilitatea pentru ecologizarea muntelui de fosfogips o poartă SC H&H din Constanța, firma care a cumpărat Sofertul. însă, pînă în acest moment, obligațiile pe linie de mediu trasate Sofertului, inclusiv cea legată de halda de fosfogips, nu au fost asumate de H&H. Proiectul prevede realizarea unor lucrări de captare a apelor pluviale, de conducere a acestora prin stația de epurare și realizarea unui strat vegetal de jumătate de metru pe întregul depozit de fosfogips. „Obligațiile au ca termen anul 2009. Eu am fost însă recent acolo și nu s-a întîmplat nimic pe haldă. Ce așteptăm? Termenul limită? Ca apoi să constatăm că nu s-a făcut nici o măsură și să îi dăm firmei o simplă amendă?”, se întreabă și Vasile Grecu, președintele Partidului Ecologist Român. Participanții la discuții au propus astfel urgentarea acestor lucrări și realizarea unui studiu de impact, eventual cu fonduri de la Consiliul Local dacă aleșii vor fi de acord. Fosfogipsul, au mai arătat cei prezenți la dezbatere, poate fi folosit și ca amendament agricol pentru solurile acide sau în materiale de construcții, idee pusă pe tapet de Nicolae Constantinescu, directorul SC Mold-Rom Marketing. Toate aceste proiecte implică însă și costuri foarte mari pe care nimeni nu pare dispus să le suporte. Nici folosirea fosfogipsului în materiale de construcții, dacă ar exista finanțare, nu ar fi posibilă acum, în condițiile în care deșeul este considerat periculos.
(Cătălina CHIFU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!