Zidul Plîngerii din Ierusalim
DORU CIUCESCU
La Ierusalim, pelerinii creștini pot vizita Zidul Plîngerii („Kotel ha Maaravi” în ivrit) deoarece, deși este cel mai venerat sit al iudaismului, nu a fost sacralizat ca sanctuar exclusiv mozaic de către Israel, așa cum a făcut, de exemplu, Arabia Saudită în cazul celui mai sfînt loc islamic – Moscheea Sacră („Masjid al Haram” în arabă) din Mecca, unde nemusulmanilor li s-a interzis accesul pe o rază de 30 kilometri.
… Ne aflam pe Muntele Măslinilor și priveam Ierusalimul vechi. Edificiul din prim plan, dominant prin mărime și culoarea acoperișului de un galben – auriu strident, era Domul Stîncii – al treilea sit sfînt islamic important, după Mecca și Medina, amplasat pe Esplanada Moscheelor. Un profesor de istorie din grup mi-a spus:
– Sub Esplanada Moscheelor se află Muntele Moria, cel mai disputat loc religios din Ierusalim. Pentru mozaici, acolo se găsește „Har ha Bait”, care în ivrit se traduce „Muntele Casei” sau „Muntele Templului”, fiind cel mai important loc sfînt iudaic. De asemenea, conform Talmudului, de pe Muntele Moria a luat Dumnezeu „țărîna” pentru a-l modela pe Adam.
– Au fost două temple, am intervenit eu.
– în acel loc a fost construit primul Templu, în anul 960 î.Hr., pe timpul regelui Solomon. Armata regelui Nabucodonosor al Babilonului a distrus acest templu în anul 586 î.Hr. în anul 515 a început, sub conducerea regelui Zorobabel, construcția celui de al doilea Templu, care a fost mărit și înfrumusețat de regele Irod cel Mare, mort în anul 4 î.Hr. Și acest templu, la ordinul împăratului roman Titus Flavius Vespasianus, a fost distrus în anul 70. Din el a mai rămas numai o parte din peretele de vest, denumit Zidul Plîngerii sau Sinagoga Zidului.
… Apoi am parcurs o alee pavată, paralelă cu zidul care înconjoară Esplanada Moscheelor. Era un du-te-vino continuu de bărbați în ținută neagră de religios ortodox, fiecare fiind sau nu însoțit de soție și de o mulțime de copii. După cîteva zeci de metri, pe partea dreaptă, am văzut Zidul Plîngerii, format din blocuri de piatră albă, caracteristică edificiilor din Ierusalim, înalte aproape cît un stat de om. Un paravan separa bărbații de femei. Credincioșii stăteau cu fața la zid și murmurau rugăciuni. Am întrebat un evreu bătrîn:
– De ce unii dintre credincioși plasează bucățele de hîrtie în rosturile dintre blocurile de piatră ale zidului?
– Sînt bilețele cu dorințe adresate lui Dumnezeu.
– Și se împlinesc?
– Pe cînd eram copil, am pus un bilet cu următorul conținut: „Doresc o trotinetă și pace”. De atunci mi s-a împlinit numai o dorință… Helvetica-R
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.