Inceput de an cu binecuvintarea si cinstirea sfintilor

Prin ceata deasa pogorita peste valea Moldovei, preotii si credinciosii, in frunte cu episcopul Ioachim Bacauanul, au plecat in procesiune cu icoana Sfintului Antipa de la Calapodesti, spre catedrala Arhiepiscopala.

Era luni dimineata, o zi de ianuarie ce, asortata cu peisajul celest din jurul sacrului spatiu musatin, crea impresia unui tarim al rugaciunii acronic.

Mai inainte, in paraclisul ce poarta hramul bacauanului cinstit deopotriva in Romania, in Sfintul Munte si in pravoslavnica Rusie, s-a citit de catre ierarh, in fata icoanei cuviosului de la Calapodesti, acatistul celui devenit, dupa indelunga rabdare si multe incercari, “povatuitor preaintelept al calugarilor si inger pamintesc”.

Cu pasi marunti, in chemarea clopotelor si cu cintari specifice sarbatorii, soborul s-a indreptat agale spre biserica, urmat de multimea evlavioasa cu capetele plecate.

Nu putini au fost cei care au gasit ragazul necesar de a zabovi citeva ceasuri in rugaciune la Catedrala “Sfintei Parascheva” din Roman, marturisind prin aceasta cinstea si dragostea de care se bucura “casnicii lui Dumnezeu” .

Au urmat apoi Sfinta Liturghie si un cuvint de invatatura al PS Episcop Ioachim despre sfintii romani in general, despre cuviosul Antipa, dar si despre ceilalti sfinti din Eparhia Romanului si Bacaului.

Promovarea sfintilor romani, indeosebi a celor care s-au nascut ori au activat in zona Bacaului sau a Romanului, tinde a deveni o traditie in aceasta straveche eparhie.

Un model este cuviosul Antipa al carui cult a inceput sa ia amploare, dovada fiind numarul mai mare de la un an la altul al credinciosilor care vin sa se roage de ziua sfintului fie la manastirea din Calapodesti, fie la Catedrala din Roman, si al carui nume este regasit nu doar la lacasurile de rugaciune, ci si la asezamintele de binefacere ce functioneaza sub patronajul ori cu binecuvintarea Bisericii.

Iar PS Episcop Ioachim Bacauanul, pe linga numeroasele acatiste si slujbele intocmite in cei 10 ani de arhierie, a reusit sa confere acestor zile de praznuire, altminteri fara semnificatie pentru multi dintre noi, valoarea timpului sacru recuperat intru vesnicia lui Dumnezeu, de care ne impartasim cu totii prin participarea la Sfinta Liturghie si celelalte slujbe ale Bisericii.