Sărbătoarea minorităților băcăuane

Olimpia FILIP, Claudiu TĂNĂSESCU

Zeci de formații de dans și muzică de diferite etnii care locuiesc în Bacău s-au adunat, vineri seara, la Complexul de Istorie „Iulian Antonescu”, pentru a sărbători „Seara minorităților”. Evenimentul va dura pînă pe 23 decembrie. în cadrul lui au fost incluse spectacole folclorice tradiționale și expoziții de artă populară ale minorităților de ceangăi, romi, evrei, italieni, polonezi și germani. La sfîrșit, membrii tuturor etniilor s-a prins într-o horă a minorităților din Bacău.

„Fustele sînt ochii mei!”

Cel mai aplaudat spectacol a fost cel susținut de grupul de romi bădănari „Speranța Trotușului”, format din 12 dansatori și cinci muzicanți. Toți au purtat costume țigănești moștenite de la bunicii lor. „Bunica mea avea 20 de fuste bune și încă vreo 50 pe care le purta zi de zi. După ce a murit, hainele ei le-am luat noi, nepoatele. Ținem la ele ca la ochii din cap! Nu mai vorbesc de bănuții din păr sau de la brîu, de brățări și inele! Tot de la bunica sînt! Noi sîntem prima generație care nu mai purtăm fuste pe stradă, ci doar la astfel de serbări”, a spus Ana Maria Niță, din Tîrgu Ocna, de 29 de ani, de origine romă. Ea ne-a povestit că bunicii săi făceau ceaune, tinichigerie și bidinele și primeau la schimb de la localinici mîncare și bani. „Bunica mea ghicea în ghioc. Am învățat cîte ceva de la ea, dar nu așa de bine. Nu mai zic ce cărți de tarot adevărate avea!”, a completat tînăra. Ea mai susține că străbunicul său, Bulgaru Restaș, a fost bulibașă. „în 1942, au fost deportați, pe malul Nistrului, la Bug. Acolo, toți țiganii au fost împușcați. Bunicul și-a simulat moartea și a fugit la niște oameni, la care patru ani a stat argat. El a fost singurul care s-a întors și a fost, apoi, bulibașă”, a povestit aceasta. Ea nu se ferește să povestească cum toți străbunii săi erau plin de aur pe care îl ascundeau fie în oiștea de la căruță, fie în ilău sau la copita calului.

caseta1

„Unchiul meu, fost ofițer în armata germană!”

Mihai Toderașcă, de 60 de ani, neamț după mamă, susține că unchiul său a fost ofițer în armata Germaniei. „Fratele mamei a intrat ca ofițer în armata Germaniei în 1941. în 1944 a dezertat și s-a ascuns într-o localitate de lîngă Roman, în beciul unui preot catolic. A stat acolo mai bine de trei ani. S-a însurat cu fata preotului. Apoi, toată viața și-a ascuns identitatea, și-a schimbat numele, ba chiar s-a înscris în PCR. Pînă cînd a murit a fost profesor la Conservatorul din Iași, secția Fagot, și solist la Filarmonica George Enescu din Iași. El m-a cununat! A murit anul trecut”, a povestit bărbatul.

caseta 2

„Vorbim în familie numai poloneza!”

Tadeus Babiaș, de 56 de ani, polonez, susține că străbunii săi au venit în România în 1725. Cu toate acestea, ei vorbesc în familie numai limba poloneză. „Ținem la această limbă și copiii noștri cunosc poloneza la perfecție. Deși și părinții, și bunicii și străbunicii noștri s-au născut aici, noi vorbim tot poloneza. Fratele meu geamăn, Anton, a cîntat solo la slujba de sfințire a Episcopului Ioan Robu, arhiepiscop și mitropolit romano-catolic de București. Ținem la originile noastre”, a spus Babiaș.

Caseta3

Finanțare de la Consiliul Local Bacău

„Seara minorităților” se află la cea de-a doua ediție.”Important de menționat este că în acest an comunitățile etnice din județ au reușit să scrie un proiect și să obțină o finanțare din partea Consiliului Local Bacău pentru organizarea evenimentului”, a declarat Ramona Chiriac, director de Cancelarie la Prefectura Bacău. Evenimentul a început cu discursurile din partea celor șase minorități, despre trecutul lor, tradiții, obiceiuri și istorie. Au mai luat cuvîntul oficialități locale și județene, reprezentantul Ambasadei Ungariei, dar și Gabriel Miron, vicepreședintele Asociației „Frăția”, a românilor din Torino. (C. T.)scrie un proiect și să obțină o finanțare

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!