Peregrin în Țara Sfîntă

Anul Nou iudaic

Doru CIUCESCU

Despre sărbătorile iudaice știam multe amănunte încă din anii ’60, de la foștii mei colegi de liceu, care între timp au emigrat în Israel, iar alte aspecte le-am aflat cu ocazia excursiei în Țara Sfîntă. în primul rînd, m-am edificat asupra calendarului ebraic. Astfel, am avut surpriza să constat că am plecat cu avionul din București pe data de 6 aprilie 2007 și am ajuns la Tel Aviv în aceeași zi, dar pe 18 a lunii nissan a anului 5766!
Eram într-un avion al companiei El Al. Vremea era însorită așa că am putut zări Dunărea. La hublou stătea soția. Fotoliul din fața mea era ocupat de un bărbat tînăr, care nu avea pulover sub sacou, semn că ne îndreptam spre o țară caldă. Era un evreu născut în București, care a plecat la începutul anilor ’90 în Israel. Lucra ca ghid turistic sezonier pentru grupuri de israelieni care vizitau România.
– Grupul s-a întors acum o săptămînă pentru a petrece Paștele în Israel, dar eu am mai rămas în București cîteva zile, a venit israelianul cu completări.
– Cînd se serbează Paștele iudaic?
– „Pesah”, că așa se spune în ivrit la Paște, durează opt zile și anul acesta a început pe 3 aprilie și se va termina pe 10 aprilie, altfel spus, conform calendarului evreiesc, se va întinde de pe data de 15 a lunii nissan pînă la 22 a lunii nissan.
– Dar Anul Nou iudaic cînd va fi?
– „Roș ha Șana” va fi pe 13 septembrie 2007, respectiv la data de 1 a lunii tișri.
– în arabă se spune „Ras as-Sana”, la care „ras” înseamnă „cap”, iar „sana” – „an”.
– în ivrit se traduce la fel.
– De ce s-a ajuns la anul 5767?
– Din două motive. în primul rînd, deoarece noi socotim anii de la apariția lui Adam. în al doilea rînd, calendarul ebraic este lunar, de numai 354 zile, dar nu pur, ca la musulmani, ci cu ajustări, pentru ca „Pesah” să cadă primăvara. De aceea, la un ciclu de 19 ani se adaugă de șapte ori o lună în plus; de obicei, se dublează luna adrar în anii 3, 6, 8, 11, 14, 17 și 19.
– Cum se spune în ivrit la „Un an bun!”
– „Șana tova!”
– Ce mîncare caracteristică se prepară în ziua de „Roș ha Șana”?
– „Tapuah be dvaș”, adică „măr cu miere”.
– Ce faceți dumneavoastră în ziua aceea?
– Printre altele, iau „mahzor” – „cartea de rugăciuni” – și citesc „slihot” – „rugăciunea pentru iertarea păcatelor”, astfel ca anul în curs să fie cît mai bun. De asemenea, îndeplinesc ritualul „tahlih”, de a arunca în mare bucăți de pîine dulce și rotundă – denumită „hala”, semnificînd lepădarea de păcate.
– âmi dați numărul de la telefonul mobil?
– De ce?
– Deoarece doresc ca în ziua de 13 septembrie a acestui an să vă transmit: „Șana tova!”ă „măr cu miere”.
– C

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!