„Daruri” de la greci

Promiteam luni ca voi reveni la subiectul legat de respingerea raportului Schengen pentru Romania. Grecia a intrat in aceasta dezbatere care, initial, nu parea sa aiba legatura cu ea. Dorinta vesticilor de a amina aderarea Bulgariei si Romaniei nu tine doar de problemele acestor doua state.

De fapt, mutarea controlului de frontiera aici, in est, inseamna reactivarea vulnerabilitatilor nerezolvate in Grecia. Pina acum, Elada era doar teoretic in Schengen. Neavind granite comune cu restul Spatiului, regulile se aplicau doar pe aeroporturi. Aderarea Romaniei si Bulgariei deschide, pentru infractorii internationali, calea catre Europa pe rutele terestre si feroviare. Pina acum, Grecia a fost un fel de copil rasfatat al Uniunii.

A cheltuit aiurea fondurile nerambursabile, s-au imprumutat pentru zece generatii, au cintat, s-au distrat si au raspuns de concediile si buna dispozitie a occidentalilor obsedati de munca. A trebuit sa vina criza mondiala pentru ca nemtii, danezii sau francezii sa solicite mai multa ordine si seriozitate din partea partenerului balcanic.
Diplomatii americani, in rapoartele lor catre Washington, vorbesc despre „granita poroasa dintre Grecia si Turcia”.

Prin zona respectiva trec imigranti iranieni, palestiniei sau irakieni, se „strecoara” containerele cu droguri si marfuri de contrabanda, fara a se face eforturi pentru remedierea deficientelor. Reprosurile occidentalilor n-au avut efectul scontat. Mai mult chiar: societatea greaca a devenit ostila fata de cerintele Uniunii Europene. Biserica Ortodoxa considera drept inacceptabila insistenta vesticilor de a se intari controlul circulatiei persoanelor. Chiar si oficialii de la Atena par iritati de observatiile partenerilor.

Ministrul Imigratiei, Christos Papoutsis, a raspuns tifnos Berlinului spunind ca nu are de gind sa transforme Grecia intr-un nou Bolzano (referirea este directa la actiunile nazistilor care au organizat un centru de triere a strainilor la Bolzano) pentru a selecta refugiatii din intreaga lume, deoarece nu exista resurse pentru a suporta o asemenea povara in locul intregii Europe.

Mai in gluma, mai in serios, guvernul grec a propus ridicarea unui zid la granita cu Turcia pentru a-i multumi pe criticii de la Bruxelles. Bineinteles ca o asemenea ideea – chiar daca e buna in Israel – a inflamat pe toata lumea in batrina Europa…

In consecinta, aderarea noastra la Spatiul Schengen tine nu doar de istetimea sau prostia Guvernului nostru, ci – mai ales! – de interesele economice (despre care am vorbit, deja, in precedentul articol) ale marilor puteri europene si de functionarea Uniunii in ansamblul ei. Granita sudica a Spatiului Schengen este penetrabila si in Grecia, si in Italia, si in Spania.

De asemenea, francezii – „prietenii” care ne-au altoit cu un veto – inchid ochii la valul de africani care intra in Uniune ca refugiati politici. Este usor sa vorbesti din Germania, Danemarca sau Olanda fara sa-ti asumi vreo responsabilitate pentru siguranta spatiului European.

A cere statelor din Est – sarace, neexperimentate si fara resursele necesare – sa-si asume toate problemele de imigratie si infractionalitate frontaliera ale Uniunii este nedrept si iluzoriu. Chestiunea cere eforturi materiale, financiare si de logistica din partea tuturor beneficiarilor, adica statele din Spatiul Schengen.