Camerele de comerț teritoriale au coborît democrația din pod

Administrator

Petru DONE

Schimbarea radicală a organizării sistemului de conducere al Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), care a survenit la scurt timp după ce a fost promulgată Legea camerelor de comerț, a repus în drepturi în sistemul cameral din țara noastră democrația. Așa susține președintele Camerei de Comerț și Industrie Bacău, Doru Simovici, care este acum unul dintre cei patru vicepreședinți ai CCIR și care a fost și unul dintre cei mai înverșunați critici ai vechiului sistem de organizare.

Alegerea noilor organe de conducere ale CCIR, de la sfîrșitul anului trecut, a dat cîștig de cauză grupării de camere de comerț teritoriale care susțineau schimbarea. „Am militat pentru redemocratizarea sistemului cameral – a spus Doru Simovici – și ne-am intitulat programul nostru «reformă și schimbare». Vreau să vă spun că numărul de voturi pentru candidații noștri în organele de conducere a fost net mai mare decît al celorlați, ceea ce arată că și din gruparea lor, a celor carea doreau menținerea vechiului sistem, au fost unii care au vrut schimbarea. Am reușit, iar acum avem o Platformă Program și o structură organizatorică mult mai lejeră, suplă și vioaie, cu care cred că vom putea contribui la impunerea sistemului cameral în formularea strategiilor de dezvoltare economică la nivel național și teritorial”.
Noua conducere a CCIR va face și intervenții pe lîngă Camera de Comerț și Industrie București (CCIB) pentru a înapoia cele 35 de procente din societatea Romexpo, care i-au fost „donate” în urmă cu cîțiva ani, printr-un ordin al fostului președinte al CCIR, Victor Babiuc. Romexpo a adus, anul trecut, doar din dividende, 70 de milioane de euro, iar acțiunile sînt împărțite între CCIR, CCIB și persoane fizice, care dețin cîte 30 – 35% din societatea de organizare a tîrgurilor și expozițiilor naționale și internaționale.

Alegeri și la Camera de comerț din Bacău

Noua conducere a fost aleasă, deci, după ce pe 9 decembrie 2007 a intrat în vigoare Legea camerelor de comerț și industrie, act normativ care dă o mai mare putere camerelor teritoriale. În decurs de o lună, toate camerele teritoriale trebuie să-și adapteze statutul la noua lege.
La Bacău s-a și întîmplat acest lucru, printr-o adunare generală a membrilor camerei, cu doar cateva zile în urmă, iar noul statut a fost aprobat. Adunarea a ales, însă, și aici o nouă structură de conducere, cu un Colegiu de conducere format din numai 19 membri, față de 21 – 23 în alte mandate, și cu trei vicepreședinți, care sînt Gheorghe Antochi, președintele societății Agricola Bacău, Costel Cășuneanu, președintele companiei PA&CO Oituz, și Grigore Filip, președinte-director general al Aerostar Bacău. Președintele Camerei de Comerț și Industrie Bacău este, în continuare, pentru încă patru ani, Doru Simovici.

CITAT: „Avem o Platformă Program și o structură organizatorică mult mai lejeră, suplă și vioaie, cu care cred că vom putea contribui la impunerea sistemului cameral în formularea strategiilor de dezvoltare economică la nivel național și teritorial”. Doru Simoviciamera de comerț din Bacău

Noua conducere a fost aleasă, deci, după ce pe 9 decembrie 2007 a intrat în vi

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.