Portretul-robot al drogatului bacauan: sub 18 ani, de sex masculin, elev

– fata de anul 2009, de patru ori mai multi adolescenti si tineri bacauani au ajuns, in 2010, la Centrul Antidrog ca urmare a consumului de substante psihoactive, cele mai multe procurate de la „magazinele de vise” – situatia este cu atit mai alarmanta cu cit cei mai multi dintre ei provin din rindul adolescentilor si nu-si recunosc problema

Madalina ROTARU

Sute de persoane au trecut, pe tot parcursul anului trecut macar o data pragul Centrului de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog (CPECA) Bacau, pentru a primi consiliere in problematica drogurilor, fie ca este vorba despre consumatori, efectiv, sau apropiati ai acestora.

Un studiu efectuat de centrul sus-amintit, raportat la anul 2010, dezvaluie brutal o realitate desi perceputa de multi din comunitate, vehement negata, multa vreme, de acestia: aceea ca drogurile exista pe piata si ca sint, din ce in ce mai mult, consumate.

„In 2010, ni s-a adresat un numar de patru ori mai mare de beneficiari fata de 2009, ca e vorba de tineri consumatori, parinti sau profesori din anturajul acestora, in 99,9% din cazuri fiind nevoie de servicii de informare, evaluare si consiliere antidrog.

Iar cind spunem servicii de evaluare a consumatorului de droguri ne referim la evaluarea lui medicala, psihologica si sociala de catre persoane specializate – medic, psiholog si asistent social, precum si stabilirea gravitatii problematicii beneficiarului in vederea includerii acestuia intr-un Program Integrat de Asistenta, conform Standardelor Nationale de Asistenta Medicala Psihologica si Sociala pentru Consumatorii de Droguri din Romania”, a prezentat situatia Marta Butnaru, inspector specialitate CPECA Bacau. Datele cuprinse in studiul CPECA Bacau dezarmeaza.

Adolescentii prizeaza

Din totalul celor care s-au prezentat la centru, in 76,06% din cazuri a fost vorba despre consumatori de droguri, in restul fiind vorba despre apartinatori ai acestora, parinti, prieteni, adresabilitate foarte mare inregistrindu-se in lunile de toamna noiembrie-octombrie, respectiv vara, iunie si august.

In urma sedintelor s-a putut creiona si un profil al consumatorului de droguri bacauan: din mediul urban (96% din cazuri), de sex masculin (75%), elev (87%), virsta de debut a consumului fiind inainte de 18 ani (92% din cazuri). In ceea ce priveste „drogul preferat”, studiul CPECA Bacau arata ca acesta este de tip „etnobatic” (81% din cazuri), urmat de alte tipuri precum canabis, hasis, solventi (12%) si ketamina (7%).

Consumatorii au „invatat” -se constata cel putin la nivel declarativ – si care este modalitatea de consumare a drogului astfel incit efectul sa fie cit mai mare. „57% dintre beneficiarii nostri au declarat ca prizarea este cea mai frecventa cale de administrare a drogurilor, in timp ce 28% dintre ei le-au consumat sub forma de tigara. Am avut insa si cazuri de injectare – 7% si de inhalare – 4%”, a declarat Marta Butnaru, CPECA Bacau.

Toate aceste date, spun reprezentantii CPECA, arata ca problema drogurilor in Bacau devine din ce in ce mai reala si mai greu de rezolvat. Pe de alta parte, ea este din ce in ce mai asumata de comunitate, chiar daca, din nefericire, asumarea vine, in numeroase cazuri, doar dupa ce ea a facut deja victime.

Parintii isi „reclama” copiii, profesorii „pirasc” elevii, consumatorii se neaga pe sine

Tot mai multi parinti au inceput, in disperare de cauza, sa caute solutii pentru copiii lor, consumatori de droguri, in afara familiei. Profesorii de asemenea, au inceput sa apeleze la sprijinul specialistilor, depasiti de situatia de la clase.

Prieteni se pling in stinga si-n dreapta ca cineva din anturaj o ia pe o cale gresita. Sint voci care amintesc de existenta unor cazuri teribile de consum de droguri, elevi premianti care au luat-o „razna”, copii proveniti din familii instarite sau din medii de „inalta tinuta”.

„Cei mai multi dintre consumatorii de droguri care au beneficiat de serviciile de asistenta ale CPECA au fost referiti de catre familie (67%), 17% de catre scoala si 12% de catre alte institutii – servicii medicale de urgenta, serviciul de probatiune sau servicii de asistenta sociala”, a spus Marta Butnaru.

Doar 4% dintre beneficiarii CPECA in 2010 au venit din proprie initiativa pentru rezolvarea problemelor legate de consum. Inregistrarea a tot mai multe victime ale consumului de produse etnobotanice in rindul bacauanilor a dus de altfel si la luarea de atitudine din partea autoritatilor locale, cu atit mai mult cu cit Bacaul se situa printre primele orase din tara in care „magazinele de vise” aparusera ca ciupercile („halucinogene”!) dupa ploaie, acestea depasind ordinul zecilor. In prezent, in oras mai functioneaza opt astfel de shopuri, care insa, cel putin la nivel teoretic, nu au ca domeniu de activitate vinzare de etnobotanice.

Municipalitatea bacauana sta cu ochii pe patronii magazinelor de vise

Hotaririle de Consiliul Local Bacau aprobate la finalul anului trecut si-au facut efectul. Statisticile aratau ca Bacaul era printre primele orase din tara ca numar de magazine de vise. Fireste cererea era si ea foarte mare. De altfel, Bacaul a fost si primul oras din tara in care s-a infiintat un astfel de magazin, in 2008.

Dupa ce alesii locali bacauani au majorat distanta de la o mie de metri, la 2.000 de metri si apoi la 3.000 de metri, distanta in care s-a interzis comercializarea plantelor si substantelor halucinogene, magazinele de vise au fost inchise unul cite unul. Daca la aprobarea hotaririlor de Consiliul Local in municipiul Bacau erau 54 de magazine in care se comercializau etnobotanicele, acum numarul acestora a ajuns la opt.

Dar si acestea nu au ca profil de activitate acest domeniu, ci altul, iar in evidentele Primariei Bacau se afla cu suspiciuni ca ar vinde produse etnobotanice. De aceea, secretarul municipiului Bacau, Ovidiu Popovici a anuntat ca si aceste magazine vor fi veriifcate la singe de Politia Locala, dar se va cere ajutor si de la Inspoctoratul de Politie al Judetului.

In municipiul Bacau, comercializarea etnobotanicelor este interzisa la mai putin de 3.000 de metri de unitatile de invatamint, de cultura, biserici, muzee, autogara, gara, aeroport sau locuri de divertisment si agrement. (Claudiu TANASESCU)