„Copilăria de astăzi îmi sugerează imediat calculatorul, desene animate care instigă la un comportament agresiv, un vocabulator presărat cu fel de …

CITAT:
„Copilăria de astăzi îmi sugerează imediat calculatorul, desene animate care instigă la un comportament agresiv, un vocabulator presărat cu fel de fel de cuvinte și expresii urîte, chiar de mahala” – Margareta Vătămănescu, învățătoare la Colegiul Național „Ferdinand I” din Bacău

Copilăria noastră vs copilăria voastră

Laura HUIBAN

Un film cu acest titlu difuzat zilele acestea pe YouTube (http://www.youtube.com/watch?vâmNG5KGEVMjU) a provocat un conflict între generații care ar putea fi rezumat în replica: „Ba copilăria mea a fost mai frumoasă!”. Creatorii filmului arată în două minute și 44 de secunde, cu nostalgie, că în ciuda privațiunilor de care au suferit familiile înainte de ’89, copilăria era mult mai frumoasă, și „generația mall”, a internetului, este o generație de copii „mult mai triști ca noi”. Nostalgicii apără în acest film un univers fericit în care repere sunt chiar cozile la pîine și la lactate, revistele „Șoimii patriei” și „Cutezătorii”, jocuri precum „Lapte gros”, „Baba oarba” sau „Rața și vînătorii”, „bunătăți” ca Brifcor, Quick, Porto sau creveții vietnamezi, „Cireșarii” sau „Amintiri din copilărie”. La 20 – 30 de ani distanță în timp, fericirea înseamnă să ai telefon mobil, calculator dotat cu volan și pedale, camera burdușită cu roboți transfomeri sau păpuși Barbie, să te duci la mall, să schimbi ID-ul cu băiatul care-ți place. Bucuriile ciopilăriei din anii 60 – 80 au fost „apărate” și într-o scrisoare electronică, ai cărei semnatari spuneau printre altele: „Nu aveam Playstation, Nintendo 64, X box, jocuri video, 99 canale de televiziune pe cablu, dolby surround, celulare personale, calculatoare, chat pe Internet … dar Aveam prieteni”.

„Fetițele de 10 – 12 ani încearcă să devină superfemei”

Specialiștii arată că transformarea componentei ludice a contribuit în mare măsură la schimbări de structură suflcească. în plus, aceștia cred că modificările între copilăria de acum 30 de ani și cea a anului 2008 ar trebui asimilate modificărilor de structură socială. „Copiii de acum 20 de ani aveau alte repere morale, altă scară de valori. Era intercomunicarea între copii mult mai mare, în timp ce astăzi comunicarea se face prin intermediul telefoanelor mobile, a internetului. Era o copilărie mult mai lipsită de violență, față de azi, cînd orice imagine a desenelor animate, chiar și din cărțile pentru copii au multă agresivitate, utilizează limbajul obscen. Fetițele de 10 – 12 ani de astăzi încearcă, sub aceste influențe, să devină superfemei, supermodele”, spune Ion Ghidu, inspector de specialitate al DGASPC Bacău. Diferențele au fost percepute și de cadrele didactice cu zeci de ani de experiență în activitatea didactică. „Cînd mă gîndesc la copilăria din trecut am în minte fel de fel de povești cu zîne și feți frumoși, copii cu puterea de a se bucura de orice jucărie cît de simplă, jocuri care îi apropiau. Era o hîrjoană nevinovată. Copilăria de astăzi îmi sugerează imediat calculatorul, desene animate care instigă la un comportament agresiv, un vocabulator presărat cu fel de fel de cuvinte și expresii urîte, chiar de mahala. Sunt veșnic neliniștiți, agitați. Au o concentrare de scurtă durată. Sînt produsul timpului pe care-l trăim”, spune Margareta Vătămănescu, învățătoare a Colegiului Național „Ferdinand I” din Bacău, adăugînd că eroii copiilor de astăzi nu mai sunt prințul și Ileana Cosînzeana, ci Spider Man, Zorro sau Rapunzel. Schimbările de structură sufletească și de personalitate a copiilor sunt confirmate și de bibliotecari. „Lucrez în Biblioteca Județeană de 36 de ani și am putut observa ce diferențe mari sînt între copiii care veneau acum 20 – 30 de ani la bibliotecă și cei de astăzi. (…) Consider că au pierdut o mare bucurie, aceea de a citi cele mai frumoase cărți ale copilăriei. (…) Sînt grăbiți și ar dori, cînd vin să împrumute o carte, să găsească, dacă se poate, un text prescurtat al cărții sau referatul gata făcut pe internet”, a declarat prof. Ana Chiscop, șef birou Copii și Artă al Bibliotecii Județene „Costache Sturdza” Bacău.nescu, învățătoare la Colegiul Național „Ferdinand I” d

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!