~3 min lectură 0 comentarii

EGIPT: După 30 de ani la putere, Mubarak este alungat de forţa manifestaţiilor de stradă

Redacția Ziarul de Bacău

Preşedintele Hosni Mubarak, alungat vineri de la putere de manifestaţii de stradă fără precedent ca intensitate şi durată, a condus Egiptul timp de trei decenii. El a demisionat şi a predat puterea armatei, a anunţat după-amiază vice-preşedintele Omar Suleiman, în cadrul unei scurte intervenţii televizate, informează AFP.

Anunţul a apărut la scurtă vreme după informaţia despre plecarea familiei Mubarak la Sharm-el-Sheikh, în peninsula Sinai.

Mubarak, 82 de ani, care a ridicat stabilitatea regimului său autoritar la rang de dogmă, s-a agăţat de putere în ultimele două săptămâni, în pofida unei mişcări populare care a crescut în amploare, împotriva aspectelor negative ale îndelungatei sale guvernări: şomaj, sărăcie, corupţie, libertăţi încălcate, violenţe ale poliţiei.

Repetatele sale intervenţii pentru a restabili calmul, printre care anunţul că nu va mai candida pentru un nou mandat în septembrie, au fost în zadar: protestatarii au continuat să-i ceară demisia imediată.

În timpul perioadei pe care a petrecut-o la putere au existat multe apeluri – inclusiv din partea Statelor Unite – la o deschidere a sistemului. Mubarak a fluturat mereu spectrul unei destabilizări catastrofale al celui mai populat stat dintre ţările arabe (peste 80 de milioane de locuitori). Acest om, fără prea mare charismă, i-a urmat în funcţie lui Anwar al-Sadat în 1981, asasinat de islamişti, la doi ani după ce fusese primul conducător arab care semnase pacea cu Israelul. Pragmatic, iubitor de călătorii prin ţară, Mubarak, unul din cei mai vechi conducători din lumea arabă, a păstrat Egiptul de partea taberei proamericane şi a menţinut acordurile de pace cu Israelul.

Mubarak, care anterior a fost comandant al aviaţiei, a reuşit în calitate de preşedinte să menţină, până pe 25 ianuarie 2011, stabilitatea Egiptului – şi pe a sa personală – sprijinindu-se pe un aparat poliţienesc redutabil şi un sistem politic dominat de un partid devotat. S-a arătat şi un adversar ferm al islamismului radical de genul Al-Qaida, însă n-a reuşit să evite expansiunea unui islam tradiţionalist, inspirat de mişcarea Fraţilor musulmani. Mubarak a devenit, de-a lungul anilor, o figură obişnuită a marilor reuniuni internaţioanle, impunând Egiptul ca un reper de moderaţie în lumea arabă.

Născut la 4 mai 1928, într-o familie aparţinând micii burghezii rurale din delta Nilului, Mubarak a urcat treptele ierarhice în armată, ajungând comandant-şef al forţelor aeriene, pentru a deveni apoi vicepreşedinte, în aprilie 1975. De-a lungul carierei, a scăpat teafăr din cel puţin şase tentative de asasinat şi n-a ridicat niciodată starea de urgenţă instituită odată cu venirea sa la putere.

Creşterea puterii fiului său cel mic, Gamal, un apropiat al cercurilor de afaceri, a trezit suspiciunea unei tranziţii ‘ereditare’ a puterii la alegerile prezidenţiale din septembrie 2011, provocând proteste ale opoziţiei.

În pofida deschiderii economiei, care a permis în ultimii ani începutul unei creşteri economice, circa 40% dintre egipteni continuă să trăiască cu mai puţin de dolari pe zi, potrivit statisticilor internaţionale, în timp ţara este acuzată de corupţie.

Hosni Mubarak, operat la vezica biliară şi de un polip la duoden în 2010, mai are un fiu, Alaa, din căsătoria cu Suzanne Mubarak, prima doamnă a Egiptului, despre care se spune că are o mare influenţă asupra soţului.AGERPRES

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.