Sarbatoarea lecturii

Sarbatoarea lecturii este o manifestare traditionala a francezilor, ce are loc la Paris, organizat in colaborare cu Pen Clubul francez, Academia Mallarme si revista Confluences Poetiques. Anul acesta, s-a desfasurat intre 10-12 octombrie, la Reid Hall. Este o traditie ce a fost, in ultimul deceniu, preluata si de romani. Un gest, la urma urmei frumos – si i-am vazut pe scriitorii romani citind la un maraton de poezie fie la Sibiu, atunci cind Sibiul a fost Capitala culturii europene, fie in popasurile Trenului Regal cu care au calatorit anul trecut o parte dintre scriitorii reprezentativi ai Romaniei. La Paris, ICR, care s-a ocupat de lectura publica, a ales un criteriu ceva mai putin literar: tineretea. Nu e vorba, totusi, de un criteriu biologic, ci de acela al vesnicei tinereti a literaturii. Pentru ca, la lectura au participat scriitori romani ce traiesc in Franta, intre care Dinu Flamand, Dumitru Tsepeneag si Anca Visdei. Din Romania, a fost la Paris Grete Tartler. Desigur, nu e vorba despre un festival al lecturii dedicat exclusiv romanilor. Importanti scriitori europeni au facut si ei deliciul publicului, tot mai numeros la astfel de manifestari. Au putut fi ascultati scriitori francezi: Sylvestre Clancier, Jacques Darras, Pierre Oster, Sebastien Reichmann, ce au citit publicului de la Reid Hall din operele lor recente. Cu aceasta ocazie au fost prezentate si carti ale unor scriitori romani. Intre ele, succesul de mai an al lui Mircea Cartarescu, „De ce iubim femeile”, tradus recent in franceza si, de Dan Lungu, „Sint o baba comunista”. Dar si antologia de poezie „Doisprezece poeti romani” realizata de Gerard Augustin si Constantin Abaluta, ca si antologia de proza „Sori diferiti”. Nu stiu daca succesul din ultima vreme al lecturilor publice arata un reviriment al iubirii pentru literatura a oamenilor, sau e o simpla participare la o arta a spectacolului. Dar chiar daca e numai atit, e destul de mult, de vreme ce este vorba de un spectacol al literaturii. Inseamna ca literatura revine intre optiunile de petrecere a timpului liber ale celor care, pina mai ieri erau preocupati doar de televizor, de concertele galagioase de muzica pop sau rock, de discutiile pe chat-uri. Poate fi un semn ca din nou „Galaxia Gutemberg” ar putea aduce linistea lecturii celor in stare sa se aseze intr-un fotoliu, cu o carte in mina, pentru a calatori in lumi imaginare si in realitati ce vin din lumea noastra pentru a se preschimba intr-un vis. Ce ar putea fi important aici, daca nu recistigarea pacii firii, prin meditatia incitata de lectura? O pace a firii ce parea pierduta, mai cu seama in Romania post-decembrista, atit de agitata, de corupta, de saracita, ce si-a preschimbat oamenii intr-un soi de oaste zdrentuita si flaminda! Tihna lecturii e ca tihna unui camin. Nu ar trebui sa fie ignorata de nimeni.

Dan PERSA