Argolida, celebra prin faptul ca a fost leaganul civilizatiei miceniene, este si cimpia unde a început actiunea unui alt mit erotic al lui Zeus, dar cu Io – preoteasa la templul zeitei Hera.
Autocarul ne îndeparta rapid de Micene. Peisajul muntos se transforma într-unul colinar. De la trecutul legendar ne îndreptam spre prezentul mai putin glorios, de munca perseverenta si eficienta, al Greciei moderne. De o parte si de alta a drumului, întinse livezi de citrice precum si numeroase solarii pentru culturi de rosii ne dezvaluiau principala ocupatie a locuitorilor Argolidei.
…Drumul a trecut peste un pod. Universitarul Tocilescu a venit cu o constatare:
– De riul Inahos este legat un mit erotic al lui Zeus cu Io.
– Cine a fost Io? a început studentul Albanoapte o serie de întrebari, ca la o ora de seminar.
– Io a fost una dintre preotesele la templul Herei din Argos. Tatal fetei era chiar riul Inahos.
– Îmi permiteti sa continui mitul, citind din Alexandru Mitru? a revenit cu o întrebare studentul.
– Tineretul trebuie încurajat în initiative de acest fel, a intervenit universitarul Apostrofel Gramaticu.
– Citesc: „Zeus, neostoitul Zeus (…), s-a repezit înaintea fetei. Io s-a înspaimintat de moarte. A fugit iute (…). Voia sa se întoarca-n fluviu. La adapostul tatalui era mai greu s-o prinda Zeus. Dar Zeus si-a încruntat privirea, si peste fluviu s-a lasat un nor mai negru decit noaptea. Io s-a ratacit în bezna. Zeus s-a apropiat de ea si-a-mbratisat-o cu de-a sila”. Va dati seama? Viol în toata regula!
– Bine, bine, sa lasam acest aspect, am dorit eu sa nu se dezvolte prea mult acest subiect jenant.
– Continui lectura: „În acest timp, zeita Hera îsi cauta sotul peste tot (…) Pamintul era luminat de soare, ca în orice zi, numai în Argos se lasase un întuneric de necuprins. Zeita, cam banuitoare, a poruncit sa i se aduca un nor de aur si, pe loc, s-a coborit în Argolida. Ajunsa linga fluviu, Hera a început sa strige: „- Stapine!… Zeus!… Unde esti?…” N-a raspuns nimeni, se întelege”.
– Ne apropiem de Nafplion, s-a auzit ghida, vorbind la microfon.
– Nu mai este timp de lectura, dar va pot spune, pe scurt, fara epicul plin de imaginatie al lui Alexandru Mitru, continuarea mitului, a propus Acribion Tocilescu.
– Eu sint de acord, a aprobat studentul, parca usurat de povara lecturii.
– Hera îl descopera pe Zeus cu o… juninca, deoarece stapinul Olimpului, simtind ca se apropia sotia lui, o transformase pe Io. Hera banuind ca juninca este o fata, a luat-o cu ea. Apoi, zeita la chemat pe monstrul Argus, cel cu zeci de ochi, poruncindu-i sa o chinuiasca pe juninca. Vazind chinurile prin care trece Io, Zeus îl trimite pe Hermes sa-l omoare pe Argus si sa elibereze juninca. Dar, Hera a aflat ca Argus a fost omorit si a trimis o furie, transformata în streche, ca sa întepe juninca. Aceasta fuge fara tinta si ajunge în Egipt, frinta de oboseala. Acolo, Zeus a transformat juninca în frumoasa fata, care a fost Io. Imediat, ea l-a nascut pe Epafos. Regele din Egipt, Osiris, s-a îndragostit de Io si a luat-o de sotie. Stingindu-se ei din viata, pe tronul Egiptului a fost urcat fiul lui Io. Dupa ce a murit, lui Epafos i s-a spus Apis.
– Boul Apis, atit de adorat la Memfis?
– Se pare ca aici mitologia greaca se întrepatrunde cu cea egipteana, iar Epafos s-a confundat cu taurul Apis.
– Exista o logica în aceasta confuzie. Epafos a fost temporar în pintecul unei juninci.
– Foarte bine ati judecat! Drept recompensa, cu prima ocazie va voi spune mitul.
Doru CIUCESCU
Lasă un răspuns