Plenul Camerei Deputatilor a adoptat, marti, cu 211 voturi pentru si 2 abtineri propunerea legislativa privind completarea legii învatamintului în sensul acordarii unor stick-uri de memorie (USB) fiecarui elev din învatamintul preuniversitar. Deputatul PD-L Petru Calian a spus ca „daca avem corn, avem lapte, de ce nu am avea si memory stick”. Reprezentatul minoritatilor, Varujan Pambuccian, s-a exprimat în favoarea acestei masuri pe motiv ca „decit sa care o geanta plina de carti, e mult mai simplu sa iei cu tine o memorie”. Pentru a fi mai convingator un deputat PRM a venit chiar la tribuna cu un memory stick pe care l-a agitat în aer, facind o scurta prezentare a calitatilor acestui „bat de memorie”, cum l-a numit. Deputatul UDMR, Marton Arpad, nu a fost însa prea încintat de demonstratia colegului de la PRM si l-a ironizat, cerindu-i sa vina la tribuna si sa citeasca un fragment de pe acel „obiect”. El a sustinut ca ar fi mult mai bine ca elevii sa aiba un laptop sau un calculator. „Degeaba ai stick la tine ca te uiti la el, majoritatea elevilor vor avea degeaba acel obiect”, a spus Marton Arpad, acuzindu-si colegul de populism.
Informatiile de mai sus le-am cules de pe prima pagina a ziarului „România libera”, editia electronica, unde erau însotite de comentarii care mai de care mai ironice. Unii se întrebau unde vor „baga” betele respective, deoarece nu au calculator nici acasa, nici în sala de clasa, altii spuneau ca abia asteapta sa le primeasca, pentru a le umple cu muzica si poze sau filmulete” interzise adultilor”! Aceste comentarii erau scrise evident de elevi, parintii care si-au spus parerea erau mult mai indignati. Eu nici sa fiu indignat nu pot. Cum este posibil ca deputati din toate partidele sa voteze o asemenea aberatie? Cu doar doua abtineri si nici un vot împotriva! De ce se amesteca în lucruri la care nu se pricep, desi teoretic orice om care a trecut prin scoala are o parere despre aceasta institutie. Oare toti deputatii nostri au învatat la fara frecventa? Cum cred ei ca poate un copil sa citeasca si sa scrie direct pe calculator? Rectific: poate, dar la ce-i foloseste? Daca nu deseneaza el cu mina lui literele, daca nu învata „ortogramele” cu învatatoarea alaturi, daca nu citeste avind mereu cartea deschisa pe pupitru, cum spunea G. Calinescu, în veci nu va sti nici sa scrie, nici sa citeasca, deci nici sa gindeasca. Va ajunge primar general al Capitalei fara sa stie cind se scrie „v-a” si cind „va”! Cum sa-i dau „memorie pe bat”, cind eu ma straduiesc sa-i dezvolt propria sa memorie? Daca are calculator, sa nu mai învete tabla înmultirii? Este ca si cum un atlet s-ar antrena stind în fotoliu si privind la televizor cum alearga altii.
Pentru Dumnezeu, lasati-i pe oamenii scolii sa decida ce trebuie facut în scoala. Tot saptamina asta s-a gasit sa insulte scoala potrivnicul care la un congres al studentilor, dupa ce a spus ca universitatile sunt fabrici de diplome, provocind pe buna dreptate indignarea doamnei profesoare Ecaterina Andronescu, s-a gasit sa dea sfaturi în legatura cu statutul profesorilor, al elevilor si al studentilor, nestiind ca statutul exista, iar daca trebuie modificat, acest lucru doar profesorii îl pot hotarî. Politicienii intra în scoala ca un elefant într-un magazin de portelanuri. Ar face tare bine daca s-ar margini la finantarea scolii si nu ar mai avea initiative ridicole precum cea despre care vorbim. Iar daca doresc informatizarea învatamintului, sa înceapa nu de la clasele primare, ci de la profesori, care sigur au nevoie de un laptop unde sa-si faca planificarile, planurile de lectii, sa aiba cataloage si manuale, teste, bibliografie etc., adica toata informatia de care au nevoie la clasa ora de ora.
Bete de memorie pentru elevi, auzi timpenie!
Ioan NEACSU
Lasă un răspuns