Legal sau nu, campania electorala a inceput. In cutiile postale sau la titina usii, plicurile cu scrisori si pliantele propagandistice deja au aparut. Este foarte bine! In bulibaseala generata de votul asta zis uninominal, oamenii chiar au nevoie de informatii. Putini sint aceia (chiar si printre candidati) care au descilcit sensul si mecanismele noului sistem. Una dintre marotele care circula este aceea conform careia „parlamentarii se aleg precum primarii”. Vorbele astea au menirea de a simplifica explicatiile. In realitate, alegerea primarilor este cu totul altceva decit ceea ce se va intimpla (daca va voi si Curtea Constitutionala!) pe 30 noiembrie. Edilii localitatilor au fost alesi direct, in doua tururi. Adica „invingatorul a luat totul!”…
In cazul „uninominalului”, vor fi numeroase cazuri in care cel de pe locul intii nu va primi premiul; este posibil sa-i vedem pe cei de pe locul doi sau trei, daca apartin unui mare partid, ca iau mandatele de deputat sau senator. C-asa-i in politica! Votam pe cine vrem, iese cine trebuie! – dupa cum spunea un personaj al lui Tudor Musatescu.
O alta mare deosebire intre alegerea primarilor si cea a parlamentarilor consta in programul electoral. Unui primar i se cere sa aiba grija de localitate, sa limiteze ilegalitatile in constructii, sa ia masuri pentru cresterea sigurantei cetatenilor, sa asigure conditiile necesare pentru atragerea de investitii productive, sa negocieze atragerea a cit mai multe si mai ieftine fonduri pentru comunitate, adica sa gospodareasca – daca este in stare! – averea publica. Un deputat sau un senator are cu totul alte obligatii. Din pliantele si brosurelele deja lansate catre electorat, candidatii din acest an par nauciti de uninominal. Alaturarea fortata de „asa cum s-a ales primarul” i-a pacalit si pe ei. In rezumatele programelor proprii gasim aberatii precum „voi sprijini modernizarea strazilor din oras” sau „ma voi implica in finalizarea celor doua blocuri pentru tineri” (citatele sint aproximative). Ce legatura are un parlamentar cu astfel de chestiuni edilitare aflate in sarcina unui primar (cel mult!)? M-as fi asteptat sa gasesc promisiuni de genul „voi promova legislatia necesara pentru intarirea micilor intreprinderi” sau „voi initia un proiect legislativ care sa simplifice conditiile impuse tinerilor la achizitionarea primei locuinte”. Adica astept de la candidati o viziune de ansamblu, generalizanta, care sa rezolve problemele specifice ale colegiului in care cersesc votul. De exemplu, daca in arealul sau de lupta politica va constata ca una dintre problemele majore este lipsa de locuri de munca, atunci ar trebui sa se gindeasca la o lege de stimulare a investitiilor, aplicabila in toata Romania, insa foarte ceruta in colegiul sau. Pentru ca menirea unui parlamentar este sa faca legi, nu sa-l asiste pe primarul X sau Y, punind o vorba buna la un ministru sau la vreun sef de agentie. Lobby-ul (ca sa nu zicem traficul de influenta) este o activitate anexa, suplimentara si complementara in raport cu proiectele legislative obligatorii. Eu asa imi imaginam ca va fi „alesul uninominal”, nu doar un simplu „primar de cartier” fara posibilitati reale de interventie si fara statut legal. Dupa cum arata primele oferte ale acestei campanii electorale, ele imi dovedesc faptul ca nici actorii principali nu au inteles scenariul. Probabil ca nici „dramaturgii” n-au fost prea priceputi… In aceste conditii, „publicul” (adica votantii) pe cine sa ovationeze?
Lasă un răspuns