Eurodeputata liberalăcolai a organizat ieri alături de colega sa din Italia, Sonia Alfano, conferinţa cu tema „Justiţie întârziată. Justiţie negată”. Evenimentul a reunit magistraţi din România şi Italia care au dezbătut atât reformele în domeniu judiciar din cele două state, dar şi fenomenele corupţiei şi crimei organizate. România a fost reprezentată de doi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii Mona Pivniceru şi Marius Tudose şi de directorul Organizaţiei Transparency International România, Victor Alistar.
Eurodeputata liberală a susţinut, în deschiderea conferinţei găzduite de Parlamentul European, că un sistem judiciar eficient în Uniunea Europeană, apt să răspundă provocărilor generate de criminalitatea organizată aflată într-un proces de globalizare, este necesar la nivelul Uniunii.
„Pentru Europa, justiția înseamnă tradiție, cultură, istorie, diferite de la stat la stat, dar provocările la care suntem obligați să răspundem astăzi impun standarde comune în abordarea justiției și în special a combaterii criminalității organizate, unul din factorii care se află la baza crizei economice actuale”.
În același timp, Norica Nicolai a susținut că incapacitatea statelor de a administra justiția eficient cu celeritate, în așa fel încât actul de dreptate să fie cât mai rapid, încalcă drepturile cetățenilor europeni la o justiție echitabilă și poate duce la perturbări ale vieții sociale.
Victor Alistar a pledat, la rândul său, pentru o iniţiativă privind elaborarea de politici comune la nivel european în domeniul justiţiei: „Atunci când există exces de putere, vorbim de negarea justiţiei. Este nevoie de acest mecanism comun la nivel european, de un standard unificator care să ne garanteze o justiţie echitabilă. În ce priveşte România, reformele din ultimii 20 de ani nu şi-au arătat efectul scontat. Avem reglementări haotice care favorizează întârzierea judecării până în punctul în care putem vorbi de negarea justiţiei.”
Cei doi magistraţi, Mona Pivniceru şi Marius Tudose au prezentat un raport privind situaţia cazuisticii judiciare la nivelul ultimilor cinci ani, document care arată că România s-a confruntat cu o avalanşă de acte normative şi de cazuri în instanţă.
„Între 2006 şi 2011 au fost adoptate în total 2080 de legi, 225 de hotărâri de guvern şi 863 de ordonanţe de urgenţă ale guvernului, în total 3168 de acte normative. Numărul de acte normative care au modificat actele normative anterioare însumează totalul de 1021 de documente, dintre care 448 de legi, 102 ordonanţe de guvern şi 471 ordonanţe de urgenţă ale guvernului. De asemenea, în aceeaşi perioadă au fost modificate un număr de 318 legi. Se remarcă o substituţie a puterii executive în activitatea legiuitorului, profitându-se de instituţia delegării legislative prevăzută de art.115 din Constituţie, prin adoptarea de ordonanţe de urgenţă nesupuse unei forme de dezbatere anterior intrării în vigoare. În această situaţie sunt un număr de 514 ordonanţe. Peste această avalanşă legislativă se impun cu forţă supralegislativă directivele Uniunii Europene, perioada 2006-2011 însumând un număr de 680 de acte normative.”
„În perioada 2006 şi primul trimestru al anului 2011, instanţele, indiferent de gradul de jurisdicţie au soluţionat un număr de 9,925,503 cauze, dintr-un total de 13,556,860, numărul total de cauze noi ridicându-se la 9,286,206 de cauze.
În acest an, în primele şase luni au fost soluţionate 1,296,683 cauze, din care, din totalul de 2,084,2002, numărul cauzelor noi intrate cifrându-se la 1,284,737.
Această masă mare de dosare a fost instrumentată de un număr total de 4,368 de judecători din care 2,153 judecători de judecătorii, 1,463 judecători de tribunal, 752 judecători de curte de apel şi 120 judecători de la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.”
Lasă un răspuns