Beneficiarii de fonduri structurale critică lipsa unui proces de consultare

Aflate în plin proces de planificare a următorului exerciţiu financiar, autorităţile române au datoria să evalueze principalele disfuncţionalităţi din actualul exerciţiu, numai în acest mod putând viza un proces
de planificare realist şi eficient în ce priveşte fondurile structurale ce vor fi folosite de către România în perioada 2014 – 2020.

Cum evaluările prezentate de autorităţile publice nu pot fi obiective decât în măsura în care includ şi percepţiile beneficiarilor de proiecte, Institutul pentru Politici Publice (IPP) a reuşit, pentru prima dată în România, chestionarea unui eşantion reprezentativ de beneficiari ai proiectelor structurale din toate Programele Operaţionale dând publicităţii concluziile, din care rezultă următoarele:

1. majoritatea beneficiarilor (72% din ONGuri, 68% din firme şi 47% din autorităţile
locale) consideră că procesul de evaluare a proiectelor este supus
influenţei/corupţiei.
2. Printre cele mai acute probleme cu care declară că s-au confruntat în această
perioadă sunt: perioada mare de timp pentru rambursarea cheltuielilor (64% – ONGuri,
63% – în cazul autorităţilor publice locale, 54% – firme) şi lipsa de comunicare cu
autorităţile de management (39% – firmele, 38% – ONGurile şi 25% – autorităţile
locale).
3. Cei mai mulţi beneficiari (84% dintre firme, 68% dintre ONGuri şi 61% dintre
autorităţile locale) declară că nu au fost niciodată abordaţi de Autorităţile de
Management în vreun fel pentru consultări pe marginea Ghidului Solicitantului sau/şi
alte teme de interes pentru proiectele finanţate din fonduri structurale.
4. Nici activitatea comitetelor de monitorizare nu este popularizată în rândul
beneficiarilor: 86% dintre firme, 69% dinte ONGuri şi 60% dintre autorităţile
publice declară că nu sunt informate despre ceea ce se discută în aceste comitete.

Toate probleme evidenţiate prin sondaj arată foarte clar faptul cea mai mare problemă cu care se confruntă în prezent autorităţile române pleacă de la lipsa consultării şi a capacităţii actorilor implicaţi de a genera o viziune de dezvoltare economică coerentă şi sustenabilă pentru România în actualul exerciţiu financiar, fapt care a generat şi continuă să genereze dificultăţi majore în implementarea actualelor programe operaţionale.

Acelaşi sondaj ne arată că peste jumătate din beneficiari (70% firme, 57% ONGuri şi 40% autorităţi publice locale) nu sunt la curent cu niciun fel de discuţie cu privire la următoarea perioadă de programare financiară a UE care priveşte direct România în condiţiile în care există un interes major din partea tuturor categoriilor de beneficiari de implicare într-un proces de consultare pentru viitorul exerciţiu financiar (aproape 90% dintre respondenţi, indiferent de profil, declarându-se interesaţi să participe într-un asemenea proces de consultare).

O a doua concluzie generală se referă la credibilitatea scăzută pe care o au în acest moment toate structurile care gestionează fonduri structurale în Români, aspecte care trebuie să fie analizate de responsabilii Guvernului României.

Cerem pe această cale Ministrului învestit cu prerogative de coordonare a proceselor legate de viitorul exerciţiu financiar să ia măsuri urgente de instituţionalizare a unor mecanisme formale de consultare la toate palierele decizionale, cu o reprezentare echitabilă a tuturor factorilor interesaţi.

Sondajul, ataşat aici, a fost realizat în perioada 5 noiembrie – 5 decembrie a.c. de IPP Data Research, divizia de cercetări sociologice a Institutului, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional pe trei grupuri ţintă (150 de autorităţi locale, 300 de firme şi 240 de ONGuri) prin intermediul unui chestionar electronic autoaplicat.
Cercetarea foloseşte o metodologie internaţională de evaluare a percepţiilor beneficiarilor care se aplică în prezent concomitent în România şi Bulgaria.