„Tinerete fara batrinete si viata fara de moarte” este titlul unui cunoscut basm. Un basm ce nu s-a nascut intimplator, pentru ca, de cind sint oamenii oameni, ei si-au dorit viata vesnica. La inceput, au incercat s-o obtina intr-un mod ocolit. Trimiteau un „mesager” la Marele Zeu, numit de ei Stapinul Animalelor. Mesagerul era un urs crescut de mic in comunitatea oamenilor si era considerat membru al comunitatii. El ducea urmatorul mesaj: Stapine, noi nu suntem vinovati ca ucidem animale. Ele ne sint necesare pentru a ne hrani. Da-ne belsug pentru totdeauna si atunci noi nu vom mai omori animalele si nu va mai exista moarte! In felul acesta, ideea imortalitatii a fost legata de cea a belsugului. Si oamenii au incercat sa-l obtina. Cum? Cel mai lejer mijloc e jaful. Intr-o forma mai elaborata – si mult mai eficient – e razboiul. S-a incercat si prin munca, dar s-a constatat un prea mic spor. Asa ca imaginatia nu putea sa nu intervina la rindu-i. Ba prindeai pestisorul fermecat si el iti indeplinea trei dorinte, ba gaseai o lampa fermecata din care iesea un efrit ce-ti slujea, ba gaseai o comoara in scorbura unui copac scirtiitor. Dar cum imaginatia nu te imbogateste decit spiritual, a fost uitata, cu vremea, si ea. S-a incercat, mai in zilele noastre, beneficiul tehnologiei. Nu ne-am imbogatit nici asa. Ba, intre timp am si uitat sensul sacru al bogatiei, acela de a oferi nemurirea. Intr-o lume tot mai adincita in profan, in lupta cotidiana cu viata de zi cu zi, nu mai credem in minuni. Minunilor le-a luat locul stiinta. Medicina vindeca multe boli. Avem vaccinuri de toate soiurile. Ba si pastila albastra, ca sa dea vigoare celor mai putin vigurosi. Urmata de alte si alte pastile, pentru ca pastilele sint o afacere rentabila. Oricum, fata de ceea ce se intimpla in trecut, cind oamenii vroiau nemurirea, acum ei par ceva mai realisti (realism adus de materialism, desigur): vor doar o viata mai lunga si o intinerire la virsta senectutii. Cum cosmeticalele nu pot decit sa ofere aparenta tineretii (ba si asta cu semnul intrebarii), tot medicinei i-a revenit sarcina de a intineri oamenii. Daca ginsengul, ginkobiloba si antioxidantii erau pina acum principalii favoriti, medicii nu s-au lasat in seama lor doar. Au creat un nou medicament si el poarta numele de MK-677. Practic, nu e chiar un nume. E un indicativ. Nu se stie prea bine ce semnificatie are. Bine ca numarul ce-l denumeste nu e 666. El ar trebui sa refaca masa musculara a celor virstnici cu circa douazeci la suta. Dar se afla in faza experimentala. Nu ma indoiesc ca, pina la urma, cu rabdare, medicii ii vor inlatura efectele secundare negative, daca le are. Dar intineresti cu adevarat daca devii ceva mai musculos? Nu prea cred. Vor trebui alte si alte medicamente – pentru creier, sistem osos, sistem imunitar, circulatie sanguina etc., pentru o veritabila intinerire. Fapt ce imi aduce aminte de o cunoscuta poveste a lui Edgar Poe. Un distins barbat, placut de femei, vazut intr-o dimineata de prietenul sau, isi insuruba proteze de miini si picioare, un nas drept, isi punea o peruca – si asa mai departe. Proptelele ne fac cu adevarat mai frumosi si mai tineri?
Dan PERSA
Lasă un răspuns