In strinsa legatura cu Sfintele Taine, pe care le-am prezentat in „Ziarul de Bacau”, in citeva articole precedente, sint si slujbele numite „ierurgii”, numite si „molitve” sau „evlogii”. „Ierurgie” vine de la cuvintul grec „ierourgia” si se traduce prin lucrare sfinta si sfintitoare”. Pentru ca aceste slujbe (lucrari sfintitoare se oficiaza prin rugaciunile de preamarire si multumire in cadrul cultului divin, ele se mai numesc „binecuvintari” si „sfintiri”. De exemplu: sfintirea bisericilor, sfintirea apei la botez, sfintirea fintinilor etc. Esential, ierurgiile transmit puterea lui Dumnezeu, energia necreata care purifica si sfinteste pe beneficiarii lor.
Temeiul oficierii ierurgiilor in Biserica il gasim in lucrarea mintuitoare si sfintitoare a Domnului nostru Iisus Hristos. Mintuitorul a binecuvintat copiii (Matei 19;13, Marcu 10:13), Si-a pus miinile peste bolnavi si i-a vindecat (Marcu 5, 5), a alungat demonii, a potolit furtuna pe mare, a binecuvintat piinea si pestii la inmultirea piinilor (Matei 14: 19), precum si piinea si vinul *Matei 26: 26-28).
Dupa exemplul Invatatorului lor, astfel au procedat si cei 12 Apostoli, „stricind lucrurile diavolului” (1 Ioan 3;8), alungindu-l din cei posedati si tamaduind pe cei bolnavi. De asemenea, au sfintit untdelemnul si au uns cu el pe cei bolnavi (Marcu 6, 13). Baza doctrinara o constituie si cuvintele Sfintului Apostol Pavel: „Orice faptura (creatura) a lui Dumnezeu este buna daca se sfinteste prin cuvintul lui Dumnezeu si prin rugaciuni” ( 1 Tim. 4, 4-5) (va urma).
Preot prof. dr. Constantin Leonte
Lasă un răspuns