In plina perioada de pregatire sufleteasca si trupeasca pentru Invierea Domnului, credinciosii ortodocsi serbeaza duminică una dintre cele mai importante sarbatori inchinate Maicii Domnului, Buna Vestire. In toate bisericile se va oficia slujba Sfintei Liturghii, in amintirea momentului cind Sfintul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare ca va naste pe Mesia, cind S-a si zamislit dumnezeiescul Prunc in pintecele Sfintei Fecioare, prin puterea Sfintului Duh. De aceea in Apus aceasta sarbatoare este numita si Sarbatoarea Zamislirii Domnului. Buna-Vestire sau popular Blagovestenia (termen slav corespunzator celui de Bunavestire), a fost asezata cu noua luni inainte de nasterea cu trup a Domnului, adica la 25 martie, fiind cea mai de timpuriu confirmata in documente, dintre toate sarbatorile inchinate Maicii Domnului. Inca din secolul IV sau V, s-a zidit la Nazaret o biserica, pe locul unde fusese casa in care Maica Domnului a primit de la inger vestea ca va naste pe dumnezeiescul Prunc. La Roma, sarbatoarea a fost introdusa de papa Leon II, de origine siciliana si de cultura greaca (681-683), la inceput ca o sarbatoare locala si cu denumirea de sarbatoare a asteptarii Nasterii Domnului. Variatia datei ei a durat in Apus pina in sec. XI, cind data de 25 martie s-a generalizat in toata lumea catolica de atunci. In Rasarit, data de 25 martie s-a generalizat indata ce Nasterea Domnului a inceput sa fie sarbatorita peste tot la 25 decembrie, adica din prima jumatate a secolului V. Numai la armeni Bunavestire se serbeaza inca in raport cu data veche a sarbatorii Nasterii Domnului (6 ianuarie), pastrata la ei, adica la 7 aprilie. Fiind in perioada de abstinenta, sarbatoarea Bunei Vestiri consemneaza si prima dezlegare la peste din acest post.
Lasă un răspuns