Duminica Floriilor în Biserica Ortodoxă

Cu o saptamina inainte de serbarea Invierii Domnului, in calendarul crestin ortodox se serbeaza Duminica Floriilor, numita in popor si Floriile (de la latinescul floralia sau florilie, sarbatoarea florilor). Este o sarbatoarea care ne aminteste intrarea triumfala a Domnului in Ierusalim, inainte de Patimi. Este o serbare veche, primele mentiuni despre aceasta sarbatoare de origine ierusalimiteana provin din secolul IV. Sfintul Epifanie a scris doua predici la aceasta sarbatoare, iar pelerina apuseana Egeria a descris modul cum se sarbatoarea aceasta duminica la Ierusalim, spre sfirsitul secolului IV, cind a vizitat Tara Sfinta. In vechime, Duminica Floriilor era inceputul saptaminii numite a Pastilor. De aceea era numita si Duminica aspirantilor sau a candidatilor la botez, pentru ca in aceasta zi, cei ce urmau sa fie botezati mergeau cu mare solemnitate, la episcop, spre a-i cere sa fie admisi la botez, iar acesta le dadea sa invete „Crezul”. Se mai numea si Duminica gratierilor, pentru ca, in cinstea ei, imparatii acordau gratieri. Inca din secolul al IV-lea, in biserici se aduc ramuri de salcie, care sint binecuvintate si impartite credinciosilor, in amintirea ramurilor de finic si de maslin, cu care multimile au intimpinat pe Domnul la intrarea Sa triumfala in Ierusalim si pe care credinciosii le poarta in miini ca semn al biruintei impotriva mortii, cistigata de Domnul prin invierea lui Lazar, savirsita cu o zi mai inainte (Simbata Floriilor sau a lui Lazar) si apoi prin Invierea Sa insusi. In vechime, atit la Bizant, cit si la curtile domnesti din Tarile Romanesti, sarbatoarea Floriilor se praznuia cu mare solemnitate. Luau parte imparatii (domnii) cu demnitarii lor, carora li se imparteau faclii aprinse ca si la Pasti. In seara acestei duminici incep in biserici frumoasele slujbe ale deniilor din saptamina Sfintelor Patimi.