Doua proiecte finantate din fonduri europene, in valoare totala de circa patru milioane de euro, aplicate in zona Moinesti, pe dealul de deasupra satului Hangani, au pus in opera visul de ani buni al familiei Maria si Constantin Cojocaru de a avea propria lor ferma de vaci cu lapte. Pe un domeniu impresionant, de peste 50 de hectare, intr-o zona in care alta data se extragea titei, in ziua in care am ajuns acolo am vazut un grajd imens cu 90 de vaci in lactatie, iar alaturi, alt grajd, cu maternitate, cu 35 de animale din categoria „tineret” si 30 de vitei. Jos, in coasta orasului, familia Cojocaru a ridicat, insa, ceea ce in vara acestui an spera sa fie fabrica lor de prelucrare a laptelui, cu o capacitate de 10.000 de litri pe schimb.
Constantin Cojocaru este un barbat in floarea virstei. Cunoaste multe despre cresterea vacilor de lapte, pentru ca a crescut linga ele, in gospodaria familiei din care se trage. „Tatal meu a fost miner – spune fermierul, adminstrator al societatii comerciale Sergio Com Moinesti. Dar, acasa aveam vaci cu lapte, de care uneori ramineam doar eu sa ma ocup. Un timp am lucrat intr-o intreprindere din domeniul gazelor naturale, dar de citiva ani buni avem ferma, pe care am inceput-o cu un proiect Sapard in valoare de circa un milion de euro, in anul 2009.”
De la Simmental la Holstein
Conform proiectului, in ferma din Hangani au ajuns, deocamdata, 90 de vaci predominant din rasa Holstein, aleasa pentru productia de lapte pe care o dau. Recordul fermei este de 40 de litri pe zi, de la o vaca, dar productia se inscrie frecvent intre 25 si 30 de litri. Printre acestea, citeva animale sint din rasa Simmental, fiind o rasa mixta, de carne si de lapte. „Pe acestea le-am adus intii in ferma – spune Constantin Cojocaru. Dar, dupa ce am decis sa facem fabrica am luat vaci Holstein, pentru ca este o rasa de lapte foarte buna. Si furajarea este pe masura: siloz de porumb, borhot de sfecla de zahar, lucerna, si am facut si furaj combinat, din graunte, cu sroturi, pentru ca avem o moara in care putem face combinarea. Este motivul pentru care vacile au si ajuns la aceasta productie de lapte.” Vacile, toate, au fost cumparate din Germania. S-au adaptat bine – spune fermierul. Doar in aceasta iarna, cind la Hangani au fost temperaturi si de minus 25 – 30 de grade Celsius, ferma a pierdut doua vaci, una chiar dintre cele care dadeau 40 de litri de lapte. „Nu au rezistat, au cazut din picioare – spune Cojocaru. Le-am administrat medicamentatie, dar nu le-am mai putut salva. Pina acum, nu am avut asa temperaturi negative. De aceea, in acest an vreau sa mai investesc ceva, iar sub pardoseli, sub culoarele prin care se colecteaza dejectiile, sa montam sisteme de incalzire. Altfel, la situatii ca in februarie trecut ne putem confrunta chiar cu paralizarea sistemului automat de raclare a dejectiilor. Invatam din experienta. Iarna aceasta a fost foarte grea, de ne-a inghetat apa si in puturile forate.”
Furajarea face laptele
In grajdurile de la Sergio Com lucreaza numai doi oameni. Alti lucratori sint repartizati pe alte activitati: in sala de muls, cu opt posturi, la moara de furaje, in maternitate. Stabulatia, in ferma, este libera, in cusete de odihna, cu front de furajare. Vara, pe cele 50 de hectare de teren, se pasuneaza parcelat, cu garduri electrice. Dar, seara si dimineata animalele mai primesc cite un tain suplimentar. „Orice rasa de animale ai avea – a opinat fermierul -, daca nu furajezi cum trebuie, nu obtii rezultate.” Ferma isi produce furajele in proportie de 60%, restul le cumpara. Proprietarii sint, insa, in discutii pentru a arenda o noua suprafata de teren in zona Moinesti. „Vrem sa ne producem toate furajele necesare. Avem nevoie de un minim de 250 ha. Aici, in zona, putem cultiva foarte bine porumb. Astfel, in furajele concentrate predomina porumbul (60%), apoi sroturile de floarea soarelui si soia” – a precizat Cojocaru. In maternitate, vitei proaspat fatati, unii chiar de o zi. Insamintarile se fac natural, cu patru tauri, dar la inceput s-au facut si artifical. „Procentul de fatari, dupa insamintarile artificlae – spune tehnicianul veterinar Liviu Lascar – a fost foarte mic (din 20 de cazuri numai doua au dat rod). La efective mari nu se poate lucra numai cu tauri, dar acum facem fata, cu peste 90% succes. Doi tauri provin din rasa Holstein pe care am adus-o, iar ceilalti din rasa Montbéliarde, rasa franceza. Produsii sint metisi. Montbéliarde este o rasa de carne-lapte, Holstein de lapte. Taurul Montbéliarde se preteaza foarte bine cu Simmental, iar Holstein cu taurii din aceeasi rasa. Iar la noi toate animalele au pedigree.”
Fabrica de prelucrare cu 15 puncte de colectare
Laptele de la Sergio a ajuns, un timp, la un prelucrator din Bacau, dar acum, in baza proiectului pentru construirea propriei fabrici de prelucrare a laptelui, au fost deja achizitionate cinci automate pentru vinzarea directa a laptelui catre consumator. Acestea au fost amplasate in Onesti, in Comanesti si in Moinesti, stradal, in magazine si piete agroalimentare. Automatul, gen casuta, sub sigla „Murguta”, are sistem de eliberare a flacoanelor de un litru. „Laptele – spune proprietarul – este foarte bun, conform, si il vindem cu trei lei litrul. La noi, un litru de lapte se obtine cu circa 80 – 90 de bani, aproape un leu. Tot ce va fi in plus va insemna profit. In functie de produsele pe care le vom scoate, lapte imbuteliat, iarturi, telemea, mozzarella, cascaval. Toate acestea vor fi fabricate cu circa 30 de oameni pe schimb. Deja avem cv-urile de la o parte dintre ei si vor fi specializati pentru meseriile pe care le vor face”.
Fabrica este construita pe un proiect finantat din FEADR, prin Programul National de Dezvoltare Rurala, de circa trei milioane de euro. Pentru „alimentarea” ei, familia Cojocaru vrea sa infiinteze circa 15 puncte de colectare a laptelui, in localitatile din jurul Moinestiului, Comanestiului si Darmanestiului, pina aproape de Ghimes. „Am vorbit cu oamenii – spune Constantin -, sint interesati, vor sa ne dea laptele. Sint chiar entuziasmati, pentru ca acum nu au cui sa-l dea. A fost o tentativa, dar firma care a venit a luat laptele si nu a mai platit. Urmeaza sa achizitionam doar tancurile de racire, analizatoarele si tot ce trebuie intr-un punct de colectare”. Constantin Cojocaru crede ca deschiderea punctelor de colectare va impulsiona cresterea animalelor in zona. Citeva mii de oameni pot avea un venit in plus pe aceasta baza. „Noi am studiat oferta de lapte din zona – spune fermierul. Au fost mai multe animale pina acum, dar oamenii au mai renuntat la ele, pentru ca nu au unde livra laptele. Acum, din cite spun medicii veterinari, in zona sint peste 3.000 de vaci de lapte”.
Lasă un răspuns