• acțiunile Subex au atins prețuri mai mari de aproape zece ori decît valoarea nominală
Scurta istorie post-decembristă a Bursei de Valori București a înregistrat, în 2002, cele mai bune momente ale sale. În cei șapte ani de funcționare, instituția-fanion a pieței de capital românești nu a cunoscut o perioadă atît de fastă cum a fost cea de a doua parte a anului încheiat. Afirmația este valabilă pentru piața de capital în întregul ei. Celălalt segment unde se pot tranzacționa acțiuni și alte valori mobiliare, bursa electronică RASDAQ – cunoscută sub numele mai vechi, oarecum impropriu, de piață extrabursieră – a avut parte și de zile pline, dar și de căderi răsunătoare.
Ceea ce a reprezentat o noutate în adevăratul sens al cuvîntului a fost utilizarea pieței de capital pentru a face bani. Investițiile în acest domeniu le-au adus românilor întreprinzători și curajoși – iar băcăuanii nu fac excepție – zeci și chiar sute de milioane de lei într-un timp foarte scurt. Dar tot la Bursă se pot și pierde averi, pentru că riscul este mare și nu există asigurări de nici un fel.
Marile vedete tranzacționate pe Bursă și RASDAQ au fost acțiunile SIF-urilor, ale băncilor, ale firmelor producătoare de medicamente, de ciment, producătorul de bere Brau Union etc. Dar pentru băcăuani, chiar și pentru jucătorii care speculează piața, interesante au fost și acțiunile Subex Bacău, Aerostar, Uton Onești etc.
Acțiunile SIF Moldova au ajuns printre cele mai lichide la Bursă
Vedeta incontestabilă a acțiunilor firmelor băcăuane este Societatea de Investiții Financiare (SIF) Moldova. Numărul mare de acționari locali ai fostului FPP II au făcut ca evoluțiile acțiunilor sale să fie urmărite cu cel mai mare interes și de micii cuponari, dar și de împătimiții locali ai jocului bursier. Piața de capital autohtonă încă nu este formată după toate standardele, de aceea un plus de cunoștințe despre o firmă sau alta poate aduce bani buni în buzunarul jucătorilor din ring. SIF Moldova a avut o traiectorie marcată și de creșteri uluitoare, dar și de căderi pe măsură. Creșterile au fost susținute și de o activitate profitabilă, ce a dus la o creștere importantă a raportului activ net/acțiune, cel mai bun din rîndul SIF-urilor. Acțiunile SIF 2 au crescut odată cu Bursa, ajungînd de la 780 de lei/acțiune în februarie 2002 (valoarea nominală este de 1.000 de lei – n.r.), la 3.400 de lei/acțiune în septembrie. Mai trebuie menționat că volumul tranzacțiilor a ajuns la milioane de acțiuni zilnic, ceea ce a făcut ca SIF Moldova să se mențină în permanență printre acțiunile „blue chips”, adică cele mai interesante. De asemenea, gigantul de investiții cu sediul în Bacău a fost mult timp una din cele mai profitabile investiții în acțiuni.
Bursa de Valori – extrem de sensibilă la orice situație de criză
Din luna octombrie, prețurile acțiunilor lichide din Bursa de Valori au început să se clatine. Un întreg cumul de factori au influențat negativ evoluțiile. La un moment dat, prețurile acțiunilor Băncii Transilvania au fost afectate de scandalul izbucnit la sucursala băcăuană a băncii. Deși arestările Parchetului Național Anticorupție – instituția implicată în acest caz – au avut mai mult sau mai puțin iz de hei-rupism, ecourile au ajuns în final și la Bursă. Tranzacțiile cu acțiunile băncii au fost oprite, pentru a se evita un dezastru mai mare. Prăbușirea prețurilor nu era justificată nici măcar de scandal, pentru că soliditatea băncii era confirmată chiar de către acționarul cel mai cunoscut, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, care nu a adus nici o clipă în discuție retragerea din acționariat. Ca un făcut, în același timp au fost suspendate operațiunile cu mai multe acțiuni lichide. Banca Română de Dezvoltare a fost oprită din cauza unor neînțelegeri privind noua valoare nominală a acțiunilor. Două dintre firmele de producție a medicamentelor, Sicomed și Terapia, aveau AGA și, conform procedurilor, nu se tranzacționau. În aceste condiții, greul operațiunilor a picat pe SIF-uri. Dar zvonurile, alimentate de personaje „binevoitoare”, au avut influențe nefaste, ducînd la o veritabilă prăbușire a prețurilor.
La fostul FPP II s-a adăugat și o situație negativă neprevăzută. O hotărîre definitivă și irevocabilă a Curții de Apel a sectorului 3 București a pus pe tapet posibilitatea executării silite de către AVAB a unei creanțe de aproape trei milioane de dolari. Chiar dacă oficialii SIF-ului au pretins că este vorba de speculații de presă, menite să influențeze prețurile acțiunilor, lipsa explicațiilor clare privind această situație au dus la prăbușirea cotațiilor la Bursă. Acțiunile gigantului moldovean de investiții au ajuns rapid la 2.000 de lei/acțiune, după care au ajuns chiar la 1.870 de lei/acțiune. A urmat însă o creștere la fel de bruscă la 2.500-2.650 de lei/acțiune.
Manipularea, piesă obișnuită în arsenalul jocului bursier
Dincolo de situațiile scndaloase care au afectat imaginea unora dintre firmele înscrise la cota Bursei, s-a dovedit că piața autohtonă este extrem de sensibilă și poate fi relativ ușor manipulată. Dacă în anumite cazuri se poate vorbi de o scădere justificată a prețurilor – vezi Banca Transilvania -, prăbușirea generală a fost cu totul altceva. Presiunile asupra prețurilor au însemnat, de fapt, o manevră clasică de manipulare. Și trebuie spus că acțiunea a avut succes. Scenariul este relativ simplu. Presiunile în sensul scăderii se fac atunci cînd se aruncă pachete mari de acțiuni pe piață, la prețuri mai mici decît cele generale. Cei interesați cumpără aceste acțiuni, dar nu mai sînt dispuși să ofere prețuri mai mari. De fapt, investitorii nu au de unde ști ce este în spatele cortinei. Ceea ce se vede în ringul de tranzacționare este căderea prețului. De aici încolo este vorba doar de un război al nervilor. Chiar și unii jucători cu ceva vechime în jocul bursier pot cădea victime, pentru că nu este simplu să vezi că un întreg portofoliu de acțiuni își înjumătățește valoarea. Odată ce crește cererea, urmarea se traduce în creșterea prețurilor. Dar cei care au făcut presiuni au cumpărat mult la prețuri mici, așa că în final suportă și trendul crescător.
Scenariul pare incredibil, dar există o dovadă irefutabilă că a fost vorba de manipulare. În zilele de scădere a prețurilor s-au înregistrat volume-record de acțiuni transferate. Tranzacțiile cu acțiuni SIF Moldova, de exemplu, au însumat în anumite zile peste trei milioane de acțiuni. Volumul zilnic este imens, dacă se ține cont că, în conformitate cu regulamentul SIF, nici un acționar nu poate vota pentru mai mult de 0,1% din capitalul social. Aparent, este un paradox. În practică, lucrurile stau altfel.
După reglementările în vigoare, maximul admis ca deținere cu drept de vot ar fi de circa 500.000 de acțiuni. Numai că lucrurile au altă înfățișare cînd se pune problema dividendului. În exercițiul financiar aferent anului 2001, AGA a aprobat distribuirea dividendului în concordanță cu numărul total de acțiuni din portofoliul unui acționar. Deci un acționar cu un milion de acțiuni a primit dividende pentru acest volum, chiar dacă nu a putut vota decît pentru 500.000 de acțiuni. După cum se poate vedea, pentru cei interesați strict de cîștigul material, achiziția de acțiuni este cît se poate de justificată. Aceasta poate fi și o explicație a tranzacțiilor cu volume masive de acțiuni ale SIF-urilor.
Analiștii pieței sînt de părere că epopeea bursieră a acțiunilor celor cinci SIF-uri nu s-a terminat încă. Data de referință privind înscrierea în Registrul Acționarilor ce este luată în considerare la stabilirea dividendului pe anul precedent se situează, de regulă, la începutul lunii februarie. Deci cei interesați au la dispoziție cam o lună, timp relativ scurt cînd dorința de a cumpăra astfel de acțiuni îi animă pe mulți. În concluzie, este așteptată o explozie a prețurilor după vacanța de iarnă a Bursei.
Acțiunile Subex s-au transferat la prețuri de zece ori mai mari decît valoarea nominală
Și piața RASDAQ a avut un an deosebit. În primul rînd, oficialii acestui segment de tranzacționare a acțiunilor au încercat să pună ordine în operațiuni și în firmele listate. După ce ani de zile RASDAQ a fost percepută ca o „gaură neagră”, ca locul unde se încheie tot felul de afaceri tenebroase, acum regulile de transparență cerute de menținerea pe piață sînt chiar mai mari decît în cazul bursei. În al doilea rînd, RASDAQ s-a compartimentat în trei nivele: categoria „bază”, categoria I și categoria de excelență. Deși Subex și Diana Forest îndeplineau cerințele de listare pe categoria I-a, conducerile celor două firme au optat pentru categoria „bază”. Chiar și așa, Subex a înregistrat un record printre firmele listate. Chiar în ultima zi de tranzacționare din 2002 au avut loc șase tranzacții care au însumat 2.877.456 de acțiuni. Însă ceea ce a șocat mai mult a fost prețul pe acțiune, adică 9.306 lei, în condițiile în care valoarea nominală este de doar 1.000 de lei. Cu alte cuvinte, cele 15 procente din capitalul social care au fost transferate în acea zi au fost prețuite la peste 26 de miliarde de lei. Dar, conform datelor scriptice, întregul capital social al Subex este de aproape 19 miliarde de lei. Specialiștii pieței sînt de părere că a fost vorba de un transfer între marii acționari ai firmei. Totuși, nu este prima dată cînd acțiunile Subex cunosc salturi majore de preț. Prima situație de acest gen s-a înregistrat în martie-aprilie 2002. În această perioadă, prețurile au ajuns însă numai la 3.600 de lei. Consecința războiului de atunci a fost schimbarea structurii acționariatului.
Ofertele publice au dus în sus prețurile acțiunilor
Alte acțiuni care au intrat în atenția celor interesați au fost cele implicate în unele oferte publice. Un exemplu de acest gen este firma Uton Onești. Acțiunile firmei sînt tranzacționate prin sistemul electronic al Bursei, deși nu sînt înscrise la cotă. Multă vreme prețurile acțiunilor nu au depășit 22.000 de lei/acțiune, la o valoare nominală de 25.000 de lei. Lucrurile s-au schimbat total la sfîrșitul lunii octombrie. O societate din Tîrgu Jiu, Siatra Prod a lansat o ofertă publică de preluare, la valoarea nominală a acțiunii. Dar alte două firme, Metal Invest Grup din Dărmănești și Măgura SA Tîrgu Ocna, au venit cu contraoferte la prețuri mai mari. De atunci, jocul prețurilor a continuat. În primă fază, Siatra a dublat prețul. Apoi Metal Invest a oferit 70.225 de lei/acțiune. Ultima schimbare efectuată în 2002 aparține tot firmei din orașul minerilor, care a dat 2.000 de lei/acțiune în plus față de cea din Dărmănești. Însă ofertele sînt în derulare și se pot amenda în luna ianuarie 2003.
După cum se poate vedea, pentru anumiți acționari ofertele publice pot însemna o ocazie de a valorifica profitabil deținerile.
Un alt exemplu de creștere a prețurilor unor acțiuni a fost la Aerostar. Prețurile de tranzacționare a acțiunilor au ajuns în cîteva zile de la 20.000 de lei/acțiune la 59.000 de lei/acțiune. Motivul însă a fost altul și anume faptul că societatea a distribuit acțiuni gratuit, în contul unor rezerve financiare neutilizate. Ulterior, prețurile au scăzut drastic.
În prezent, cei care au acțiuni Scut Bacău sau la Complexul Hotelier Moldova le pot valorifica în ofertele publice care se află în derulare. Dar, cel puțin în cel de-al doilea caz, intenția Gabrielei Cora Nistor – cea care a lansat procedura – este de preluare a tuturor acțiunilor aflate la alți acționari, deci cei care vor să le păstreze trebuie să se gîndească bine. (Gabriela PASCU)
Lasă un răspuns