16 oameni protestează pentru că nu au primit salariile compensatorii, fiind disponibilizaţi, dar şi pentru că se încalcă grav Contractul Colectiv de Muncă. Pentru prima dată, la un astfel de protest participă şi o femeie. Conducerea combinatului şi sindicatul nu le-au mai acordat asistenţă protestatarilor.
Un grup de 16 foşti salariaţi ai societăţii Amurco Bacău au intrat, luni, 7 iulie, din nou în greva foamei. Ei au anunţat protestul lor extrem încă de săptămâna trecută, când s-au întâlnit cu directorul general al întreprinderii, Laurenţiu Hotea, şi cu liderul Sindicatului Chimfert din combinat, Gheorghe David. Atunci, foştii salariaţi, disponibilizaţi de curând după ce o astfel de măsură a fost aplicată şi pentru alţi circa 300 de angajaţi, au solicitat să li se plătească salariile compensatorii care li se cuvin (trei la număr), aşa cum prevede Contractul Colectiv de Muncă. „Am aşteptat, cuminţi, să treacă termenul prevăzut în Contract, de la data disponibilizării noastre – spune unul dintre protestatari. Nu am primit nimic. Şi acum, ca şi în alte situaţii similare, reprezentanţii combinatului şi ai Grupului care îl patronează, InterAgro, au venit tot cu promisiuni. Noi le-am spus clar că un asemenea film l-am mai văzut o dată. Suntem sătui de promisiuni, vrem drepturile care ni se cuvin, pentru că am muncit corect în acest combinat.”
Oamenii s-au adunat, luni dimineaţă, în faţa pavilionului central al combinatului Amurco. Majoritatea dintre ei au mai protestat, tot prin greva foamei, încă de două ori în acest an, pentru salariile restante, neachitate de trei şi patru luni. Acum numărul lor este ceva mai mare ca atunci, iar printre ei a apărut şi o femeie. De fapt, este vorba de familia Panaite, ambii soţi fiind foşti lucrători în combinat. „Rândul trecut – spune soţul -, am fost la protest numai eu. Atunci am primit salariile restante. Soţia mea nu, pentru că nu a făcut greva foamei alături de mine. Se vede treaba că numai prin măsuri de forţă reuşim să ne câştigăm drepturile şi de aceea acum suntem amândoi în greva foamei. Acum nu ştim dacă vom avea câştig de cauză, cât va dura protestul, dacă va veni cineva să stea de vorbă cu noi.”
Greviştii foameii erau nemulţumiţi şi de felul în care sunt trataţi, de această dată, de conducerea combinatului şi de sindicat. „Am lucrat aici atâţia ani – spune Sorin Melinte, unul dintre grevişti. Am fost membri ai sindicatului. Acum, iată, nu ni s-a mai dat cortul de campanie al întreprinderii, ca la celelalte proteste, evident nici paturile de campanie şi nici măcar câte o pătură. Nu ştim cum va fi vremea în zilele următoare, dar sigur va ploua şi mai ales noaptea va fi destul de rece. Poate vom avea un sprijin de la Crucea Roşie, cu un cort.” Până luni la prânz, pe la grevişti au trecut doar liderul sindicatului, dar care nu le-a mai adus pancartele cu lozinci pe care le avea la sediul organizaţiei, aşa cum a promis. A fost şi un echipaj de la Ambulanţă, care a monitorizat primii parametri medicali. Oamenii nici nu se aşteaptă să stea de vorbă cu ei cineva competent în următoarele trei zile şi îşi tot pun întrebări cum este posibil ca un patron să-şi bată joc astfel de munca lor.
„Noi nu vrem nimic altceva – spunea unul dintre protestatari – decât să ni se dea ce ni se cuvine. Nu pot înţelege de ce în ţara asta împotriva unor asemenea angajatori nu se iau măsuri. Nu vrem să fim fotografiaţi, televizaţi, nu vrem să apărem ca nişte vedete. Vrem doar ce e al nostru.”
La Amurco, circa 300 dintre cei 420 de salariaţi au fost disponibilizaţi. Combinatul de îngrăşăminte chimice din Bacău este oprit de la sfârşitul lunii februarie. Scumpirea gazului metan, de care are nevoie, dar şi îngustarea pieţei de profil, au contribuit la oprirea instalaţiilor, aflate acum în conservare. Omul de afaceri Ioan Niculae, care deţine combinatul din Bacău şi alte câteva combinate de acelaşi fel din ţară, prin Grupul InterAgro, are el însuşi probleme, fiind acuzat în justiţie în dosarul „Romgaz” şi pentru sustragere de sub sechestru, instigare la abuz în serviciu și spălare de bani.
Lasă un răspuns